Idioma niuano 'ko e vagahau Niuē' | |
---|---|
Faláu en | Niue Islles Cook Nueva Zelanda Tonga |
Falantes | 8.000 |
Familia | Austronesia Malayu-polinesiu |
Estatus oficial | |
Oficial en | Niue (Nueva Zelanda) |
Reguláu por | Nun ta reguláu |
Códigos | |
ISO 639-1 | nengún |
ISO 639-2 | niu
|
ISO 639-3 | niu
|
L'idioma niuano (autoglotónimu: ko e vagahau Niuē) ye una llingua polinesia perteneciente a les llingües malayu-polinesies dientro del grupu de llingües austronesies. Ta bien rellacionáu col tongano y un pocu más distante d'otros idiomes polinesios como'l maorí, el samoanu y el ḥawaianu.
Ye faláu por 2.240 persones na islla de Niue (97,4% de la población) en 1991, según nes Islles Cook, Nueva Zelanda y Tonga, totalizando unos 8.000 falantes. Esto quier dicir qu'hai más falantes del idioma niuano fora de la islla. La mayoría de los habitantes de Niue son billingües col inglés.
Consiste de dos dialeutos principales, el motu faláu al norte de la islla y el tafiti faláu al sur. La diferencia ente dambos ta principalmente nel vocabulariu y na forma de delles pallabres.
taha: unu ua: dos tolu: trés faa: cuatro llima: cinco ono: seis fitu: siete valu: ocho hiva: nueve hongofulu: diez