L'architittura rumànica hè un stile d'architittura, chì tocca pè u più l'edifizii religiosi à l'epica medievale, in Auropa. Principia intornu à l'annu 950 è lascia pocu à pocu piazza à l'arte gòttica à partesi da u XIIu seculu.
L'elementu caratteristicu di l'arte rumànica hè l'arcu tondu pè e volte.
Spessu i muri hè cupertu di pitture à l'affrescu chì rapresentanu storie di a religione cristiana. I capitelli di i pilastri sò scultati. U tìmpanu sopr'à l'entrata hè spessu decuratu.
Dopu à l'epica torbida di l'invasione bàrbare di l'Altu Medievu, un'epica più calma nasce. Hè tandu ch'elle sò custruite l'abbazie è e catedrale di stile rumànicu. Currisponde à l'epica di a di i rè carulingi, chì volenu riunisce l'Auropa. Sunnieghjanu di ricustituisce l'Imperu rumanu. Hè per quessa chì l'omi chjameranu più tardi stu stile "rumànicu".
In e custruzzione religiose, l'architetti adopranu pè u più a forma di a volta à botte è l'arcu tondu. Hè a sola tennica cunnisciuta tandu. Hè u segnu di stu stile chì si sparghje in tutta l'Auropa à partesi da u seculu X sin'à u seculu XII. A volta à botte face pisà assai pesu nant'à i muri. Ci sò poche aperture è finestre. L'architetti facenu custruisce contraforti. I muri sò zeppi. L'internu di e chjese rumàniche sò bughje è micca tantu alte.
E chjese ripiglianu u pianu di e basiliche rumane : à l'internu di a chjesa ci si trova una grande nave, induve u publicu piglia a so piazza. U prete ellu si mette in u coru. Più tardi u pianu serà mudificatu : s'aghjusta una nave transversale chì si chjama u transettu. Dà à a chjesa u pianu d'una croce.
Catedrale di Worms
Abbazia di Cluny
Catedrale di Pisa
In Corsica sò centinaie di cappelle di stile rumànicu chì sò alzate à u Medievu. In u 1091 u papa Urbanu II dà à a Republica di Pisa a gestione di a Corsica. Principia tandu un prugramma di custruzzione d'edifizii religiosi, catedrale (a custruzzione di Santa Maria Assunta di Mariana, detta A Canònica principia in u 1119), chjese piuvane è cappelle.
Spessu sò custruite nant'à u locu d'edifizii più antichi. E vechje cappelle sò distrutte per esse ingrandate.
Hè sott'à l'autorità di Pisa ch'elle sò custruite. Si parla dunque di stile rumànicu pisanu.
E cappelle rumàniche si trovanu spessu vicinu à e vie, e strade, e bocche è lochi di passeghji, ch'ella sia trà i paesi trà d'elli, o trà e pieve.
Si ricunnoscenu à a simplicità di e forme è di i decori, à l'armunia di e so prupurzione.
U pianu hè cumpostu d'una nave unica. E cappelle sò orientate à levante. Si finiscenu cù un'àbside meza circulare à l'oppostu di a porta d'entrata.
E catedrale di Mariana è di Nebbiu sò i dui soli edifizii di Corsica à avè una nave centrale separate da i so lati da culonne è pilastri. L'altri sò più chjuchi.
I muri sò zeppi, l'aperture sò poche. L'edifizii sò spessu unicromi, ma ci hè qualchì cappella pulicroma, cum'è quella di A Trinità in Aregnu o San Mighele in Muratu.
I tetti sò fatti di teghje, di matticciu di granitu o di calcariu.
I decori scultati sò rari. E cumunità paisane sò in a maiò parte mudeste à u Medievu. Ma si trovanu belli decori, cumu per esempiu u tìmpanu di San Chirgu di Cambia. Certe volte si trovanu mudiglioni chì rapresentanu mutivi o figure d'umani o d'animali nant'à l'arcatelle.