12 Comae Berenices 12 Com | |||||
| |||||
Date de observație | |||||
---|---|---|---|---|---|
Constelație | Părul Berenicei | ||||
Magnitudine aparentă | 4.80[1] | ||||
Declinație | +25° 50′ 46.1896″[2] | ||||
Ascensie dreaptă | 12h 22m 30.31076s[2] | ||||
Astrometrie | |||||
Mișcare proprie (μ) | AD: −10.847[2] msa/an Dec.: −9.546[2] msa/an | ||||
Distanța față de Terra | ∼276 al (84,545 1 ± 1,681.9) al ( pc) | ||||
Orbită | |||||
Detalii | |||||
Masă | ±0.2 2.6M☉ | ||||
Rază | ±0.8 8.9R☉ | ||||
Luminozitate | +2.7 −2.5 56.2L☉ | ||||
Vârstă | 670 de milioane de ani[1] | ||||
Temperatură | ±200 5,300 | ||||
Alte denumiri | |||||
F=12 Com ; BD=+26°2337; FK5=1318; HD=107700; HIP=60351; HR=4707; SAO=82273; WDS=J12225+2551A; NSV=5581[3] | |||||
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |||||
Modifică date / text |
12 Comae Berenices (abreviat 12 Com) este o stea binară din constelația boreală Părul Berenicei.. Este membra cea mai strălucitoare din roiul stelar din Coma Berenices și este vizibilă cu ochiul liber cu o magnitudine aparentă de 4,80.[1] După măsurarea paralaxei sale anuale de satelitul Gaia, sistemul este situat la 276 ± 5 al (∼ 84,6 pc) de Pământ.[2]
Deși 12 Com fusese listată ca fiind o suspectată variabilă, nu există de fapt nicio dovadă fotometrică să arate vreo variație a luminozității sale. Totuși, viteza sa radială s-a revelat a fi variabilă, cum a descoperit-o W. W. Campbell în 1910. Prima soluție orbitală a fost publicată de către Vinter Hansen în anii 1940.[1] 12 Com este astfel o binară spectroscopică cu linii duble, a cărei perioadă orbitală este de 396,5 zile și cu o excentricitate de 0,566[4]
Acest sistem este format din două stele. Componenta principală este o stea gigantă de tip F evoluată, iar componenta secundară este o stea din secvență principală de tip A, mai mică, dar mai fierbinte.[5] Griffin și Griffin (2011) au sugerat că secundara ar fi putut să-și fi început evoluția departe de secvența principală și, în schimb, i-au atribuit o clasă de luminozitate IV corespunzând unei subgigante. Componenta primară, desemnată A, are masa de 2,6 ori mai mare decât a Soarelui și s-a extins la 8,9 ori raza Soarelui. Radiază de 56 de ori luminozitatea Soarelui din fotosfera sa potrivit cu o temperatură efectivă de 5.300 K. Companioana sa, componenta B, are masa dublă a Soarelui și de 2,5 ori raza. Strălucește cu o luminozitate de 30 de ori mai mare decât Soarele, la 8.500 K.[1]
Vârsta sistemului este estimată la 670 de milioane de ani, care este în concordanță cu vârsta dată pentru Melotte 111 în general.[1]
|