Primele alegeri parlamentare după al Doilea Război Mondial din Iugoslavia s-au desfășurat pe 11 noiembrie 1945.[1] Datorită boicotării opoziției, Frontul Popular aflat la guvernare și dominat de Partidul Comunist din Iugoslavia a fost singura organizație să participe în alegeri.[2] Alegerile au fost câștigate de Front, obținând 90,48% cu prezență la vot de 88,43%.
Alegerile s-au desfășurat în conformitate cu noua lege electorală care a acordat dreptul egal la vot pentru bărbații și femeile care aveau peste 18 ani și foștilor partizani care nu aveau vârsta eligibilă; cu toate astea, un sfert de milion din populația țării nu li s-a acord acest drept fiind considerați sau suspectați a fi colaboratori.[3] Exercitarea votului s-a desfășurat cu mingi de cauciuc, pe care alegătorii le-au depus într-o urnă marcată cu eticheta partidului pentru care intenționau să-l voteze. Alegătorii erau nevoiți să-și pună mâinile în ambele urne pentru a păstra secretul cu ce partid au votat.[4]
Partid | Număr votanți | Procent | Locuri |
---|---|---|---|
Frontul Popular | 6.725.045 | 90,48% | 354 |
Opoziție | 707.422 | 9,52% | 0 |
Total | 7.432.467 | 100% | 354 |
Prezența la vot | 7.413.214 | 88,43% |
La optsprezece zile de la alegeri, în data de 29 noiembrie 1945, noul legislativ ales a înlăturat monarhia și a fost înființată Republica Populară Federativă Iugoslavia. Acesta a marcat începutul guvernării regimului comunist în țară pentru următorii 46 de ani iar alegătorii au putut vota numai candidații desemnați din partea Frontului Popular (ulterior s-a numit Alianța Socialistă a Muncitorilor din Iugoslavia).