Andromaca jelindu-l pe Hector

Andromaca jelindu-l pe Hector
Descriere generală
ArtistJacques-Louis David
Datare1783
Materialeulei pe pânză
Genpictură mitologică[*]​[1]  Modificați la Wikidata
Dimensiuni275 cm×203 cm
AmplasareMuzeul Luvru, Paris, Franța
ColecțieDepartamentul de Picturi din Muzeul Luvru[*]​[2]
Școala Națională Superioară de Arte Frumoase de la Paris[1]  Modificați la Wikidata
Curent artisticneoclasicism  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Andromaca jelindu-l pe Hector este o pictură în ulei pe pânză din 1783 a artistului neoclasic francez Jacques-Louis David. Tabloul înfățișează o imagine din Iliada lui Homer, înfățișând-o pe Andromaca, consolată de fiul ei, Astianax, plângându-l pe soțul ei, Hector, care a fost ucis de Ahile.[3] Acest tablou, prezentat la 23 august 1783, i-a adus lui David alegerea în Académie Royale în 1784.[4]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Joconde 
  2. ^ https://collections.louvre.fr/ark:/53355/cl010061833, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ „Jacques-Louis David:Andromache Mourning HectorJacques-Louis David: Andromache Mourning Hector”. Boston College. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Jacques-Louis David Biography”. bio. Accesat în . 


v • d • m
Jacques-Louis David
Picturi
Portretul lui François Buron (1769)  • Minerva luptându-se cu Marte (1771)  • Diana și Apollo omorând copiii lui Niobe (1772)  • Moartea lui Seneca (1773)  • Erasistrate descoperind cauza bolii lui Antioh (1774)  • Funeraliile lui Patrocle (1778)  • Portretul contelui Stanislas Potocki (1780)  • Belizarie cerșind (1781)  • Hristos pe cruce (1782)  • Andromaca jelindu-l pe Hector (1783)  • Portretul lui Alphonse Leroy (1783)  • Jurământul Horațiilor (1784)  • Moartea lui Socrate (1787)  • Portretul lui Antoine-Laurent Lavoisier și al soției sale (1788)  • Portretul doamnei Pastoret (1791)  • Portretul lui Philippe-Laurent de Joubert (1792)  • Moartea lui Marat (1793)  • Autoportret (1794)  • Portretul lui Pierre Seriziat (1795)  • Sabinele (1799)  • Portretul doamnei Récamier (1800)  • Napoleon traversând Alpii (1800-1803)  • Portretul lui Cooper Penrose (1802)  • Încoronarea lui Napoleon (1804)  • Napoleon în costum imperial (1805)  • Portretul contelui Antoine Français de Nantes (1811)  • Napoleon în cabinetul său de lucru (1812)
 Acest articol despre artă este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !