Biblioteca Centrală Universitară din Iași | |
Identificator ISIL | RO-IaBCU |
---|---|
Țara | România |
Înființare | |
Adresă | Strada Păcurari Nr.4, Iași |
Coordonate | 47°10′11″N 27°34′37″E / 47.169678°N 27.577036°E |
Contact | |
site web oficial pagină Facebook | |
Modifică date / text |
Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași este cea mai veche bibliotecă universitară și una dintre cele mai importante biblioteci din România.
Înglobând fonduri care au făcut parte din fostele biblioteci ale Academiilor domnești (cea mai veche, Academia Vasiliană, de la 1640, ființând la Mănăstirea Trei Ierarhi), actuala Bibliotecă Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași se bucură de continuitate și stabilitate începând cu anul 1835, ca Bibliotecă a Academiei Mihăilene, schimbându-și în timp doar denumirea: Biblioteca Universității din Iași, Biblioteca „Ulpia”, Biblioteca Centrală. A funcționat, între 1835-1860, în clădirea Academiei Mihăilene, în Universitatea veche (actuala Universitate de Medicină și Farmacie), până în 1897, apoi în Universitatea nouă (actualmente Biblioteca și corpul A al Universității Tehnice „Gh. Asachi”), pentru ca după al doilea război mondial să se mute în clădirea Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I”, a cărei bibliotecă o înglobează.
Inestimabilele manuscrise, incunabule, cărți vechi și rare, unele purtând semnături ilustre (B.P. Hasdeu, M. Eminescu – care au fost și directori ai instituției, I. Creangă, Șt. Procopiu ș.a.), provin în principal din biblioteci mănăstirești (Sf. Sava, Doljești, Mitropolie) și particulare (Constantin Hurmuzachi, B.P. Hasdeu, Mihail Sturdza, L. Steege, V. Adamachi, Titu Maiorescu, Paul de Gore, Iorgu Iordan etc.), care au intrat în patrimoniul nostru conform legii, prin donații sau cumpărături.
Fondurile bibliotecii au fost reorganizate sub conducerea profesorului sas Karl Kurt Klein, directorul instituției în perioada interbelică.[1]
Situația la 1 februarie 2007: