Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli de ortografie, folosește o exprimare alambicată sau stâlcește limba română. Puteți contribui prin corectarea greșelilor. |
Cetatea Turnu Măgurele | ||
Informații generale | ||
---|---|---|
Nume complet | Clubul Sportiv Municipal Cetatea Turnu Măgurele[1] | |
Poreclă | Leuții Turnenii Teleormănenii Dunărenii Chimiștii | |
Nume precedent(e) | Chimia Dunărea Turris | |
Data fondării | 1962 ca Chimia Turnu Măgurele 2021 (refondată) ca Dunărea Turris Turnu Măgurele | |
Culori | ||
Stadion | Municipal (2.000 de locuri) | |
Campionat | Liga a III-a | |
Proprietar | Primăria Turnu Măgurele | |
Președinte | Ionuț Babadac | |
Echipament | ||
| ||
Pentru sezonul în curs vedeți: Liga a III-a 2024-2025 | ||
Modifică date / text |
Clubul Sportiv Municipal Cetatea Turnu Măgurele, cunoscut sub numele de Cetatea Turnu Măgurele, este un club de fotbal din Turnu Măgurele, județul Teleorman, România, care evoluează în prezent în Liga a III-a.
Echipa a fost înființată în 1962 sub numele de Chimia Turnu Măgurele și până în 1990 a fost susținută financiar de combinatul chimic local. După Revoluția Română, clubul a fost într-o luptă aproape constantă pentru supraviețuire, schimbându-și de câteva ori numele, precum și proprietatea.
După 20 de ani de luptă, în care clubul făcea echilibru între nivelul al treilea ( Liga III ) și cel al patrulea ( Liga IV ), în 2010 a intrat pe un „drum neglijent”, cu finanțele tăiate de mai multe ori și evitarea în ultimul moment de la faliment. În cele din urmă, clubul a fost dizolvat în 2013, când patronii săi, Mihai Ionescu și Primăria Turnu Măgurele au refuzat să continue finanțarea. De atunci, moștenirea fotbalistică a lui Turnu Măgurele a fost continuată inițial de Sporting Turnu Măgurele, apoi de Turris-Oltul Turnu Măgurele, ambele entități private. „Noul Turris” a realizat din nou treapta secundă în 2019, prima prezență a orașului la acel nivel din 1984, când Chimia reprezenta orașul de lângă Dunăre .
În vara lui 2021, după dizolvarea Turris-Oltul Turnu Măgurele, Primăria Turnu Măgurele a reînviat vechiul club, CS Dunărea Turris Turnu Măgurele și a înscris echipa în Liga a IV -a. [2]
După vremuri în care în orașul Turnu Măgurele s-au înființat multe echipe (de remarcat printre acestea Oltul Turnu Măgurele și Dinamo Turnu Măgurele ), în 1962 s-a decis înființarea unei echipe principale, moment în care a luat ființă Chimia Turnu Măgurele (club de fotbal care a fost înființată în parteneriat cu combinatul chimic al orașului, după obiceiul comunist de a lega echipele cu cele mai importante industrii din zonă).
După câțiva ani în Campionatul Regional, la finalul sezonului 1966–67 s-a realizat prima promovare în Divizia C. În primul sezon, Chimia s-a clasat pe locul 6, apoi pe locul 9 ( 1968–69(d) ) și din nou pe locul 6 la sfârșitul ediției 1969–70(d) . În 1970, Chimia a început să urce pe primele poziții ale clasamentului, pe locul 3 ( 1970–71(d) și 1971–72(d) ), apoi pe locul 5 ( 1972–73(d) ) și, în cele din urmă, a terminat pe locul secund la sfârșitul sezonului 1973–74(d). [3] După acel al doilea loc, conducerea a înțeles că Chimia este pregătită să promoveze din această divizie și, prin urmare, după ce a format un lot bun în sezonul 1974–75(d), s-a obținut prima promovare în Divizia B, promovare istorică care a fost sărbătorită de întregul oraș. [4] Lotul care a promovat în 1975 a fost condus de Gheorghe Fusulan și format din următorii jucători: Cojoacă, Zîmbrea, Zavera, Șcheau, Dragole, Pîrvu, Stoichiță, Domnișoru, Solomon, Meiroșu, Sardu, Radu, Rusu, Ceangîru, Roatămoale, Ciotec, Dumitru Chioțea, Cărbunaru, Popa, Dobre și Penuș.
Primul sezon în Divizia B ( 1976–77 ), s-a încheiat cu un loc 9, urmat de un loc 12 în sezonul următor, apoi un loc 10 ( 1977–78 ) și un loc 14 ( 1978–79 ), cu un evitarea dramatică a retrogradării în acel moment. Această supraviețuire din ultimă rundă a fost de fapt semnul că lotul nu era pe un drum bun, iar retrogradarea a venit sezonul următor ( 1979–80 ), când Chimia s-a clasat doar pe locul 17. [5]
Reveniți în Divizia C, turnenii au fost hotărâți să revină cât mai repede în gradul doi iar după trei sezoane au obținut o nouă promovare în Divizia B . Echipa din 1983 a Chimiei a fost condusă de Gheorghe Costinescu și a inclus următorii fotbaliști: Zariosu, Titirică, Ștefan, Potîng, Doncea, Văduva, Cristea, Bogheci, Bădăluță, Vlădescu, Bastardu, Zaharia, Iliescu, B. Nica, Ionescu, I. Nica, Huțan, Neațu, Dimirache, Chivu, Cîrjan, Ceatean, Bartales(d), C. Zamfir, Cochiță, Dumitrache și Cărbunaru. După doar un sezon în anticamera top-figh-ului românesc, echipa de lângă Dunăre a retrogradat din nou, de data aceasta ca cea mai slabă echipă, ocupând ultimul loc.
După retrogradare, Chimia Turnu Măgurele a jucat constant la nivelul etajului al treilea și s-a clasat pe locul 8 (1984–85), pe locul 4 (1985–86, 1986–87 și 1990–91) pe locul 5 (1987–88), pe locul 14 (1988–). 89), al 11-lea (1989–90) și al 12-lea (1991–92). [3] După acest ultim clasament, echipa cu sediul la Turnu Măgurele a retrogradat în Divizia D, pentru prima dată în ultimii 25 de ani.
În anii 1990, Chimia a jucat mai ales la nivelul etajului al patrulea, schimbându-și și numele din Chimia Turnu Măgurele în Electro-Turris Turnu Măgurele. La sfârșitul sezonului 1997–98, teleormănenii au obținut o nouă promovare în Divizia C, după ce au fost încoronați ca campioni ai județului Teleorman și au câștigat ulterior un play-off de promovare.
După trei sezoane fără rezultate notabile și schimbarea unui nou nume, de data aceasta de la Electro-Turris Turnu Măgurele la Turris Turnu Măgurele, echipa a retrogradat din nou în Ligile Județene (nivelul 4). [3] În Divizia D, Turris a petrecut doar un sezon, devenind campioană județeană și apoi a câștigat play-off-ul pentru promovare în Divizia C. Această echipă este amintită și ca „echipa record” întrucât pe lângă titlul de campioană județeană și titlul de echipă promovată, în urma barajelor de promovare, a mai adunat victoria în turul preliminar (Turnul județean) a României . cupa .
În următoarele patru sezoane petrecute la nivelul celui de-al treilea nivel, în care echipa a obținut următoarele clasamente: pe locul 12 ( 2002–03(d) ), pe locul 4 (2003–04), pe locul 9 (2004–05) și pe locul 13 (2005–06), a retrogradat din nou. [3] După un sezon în Liga a IV -a, Turris a promovat din nou, dar a retrogradat după un singur sezon, confirmându-și statutul din ultimii 20 de ani, de echipă la granița dintre gradul al treilea și al patrulea.
În următoarele două sezoane ale Ligii IV, echipa a adăugat la numele său, denumirea Dunărea, dar după un sezon 2008–09 foarte slab, în care clubul din Sudul României s-a clasat pe locul 12, a câștigat din nou divizia a patra, după o luptă grea împotriva Metalului Peretu. După ce a câștigat etapa județeană, Turris a câștigat barajul pentru promovarea în Liga a III -a împotriva învingătoarei Ligii Județene Dolj, CS Sopot, scor 2–1, promovând apoi pentru altă dată în divizia a treia. Partida de promovare, însă, a fost distrusă inițial de contestația CS Sopot pentru o presupusă neregulă de apartenență a unui jucător Turris, contestație acceptată inițial, dar apoi respinsă de comisia de disciplină a FRF care a confirmat promovarea în Liga a III -a a lui Turris. [6]
Pentru Dunărea Turris, vara lui 2010 a fost una „foarte fierbinte” întrucât vechii investitori nu au reușit să găsească mai multe fonduri pentru a susține echipa care risca falimentul. [7] Când totul părea pierdut, însă, Mihai Ionescu, un om de afaceri din Turnu Măgurele, a cumpărat clubul și a semnat jucători noi, precum și un nou manager, în persoana lui Daniel Sava. [8]
Pe 14 septembrie 2010, Mihai Ionescu l-a demis pe Daniel Sava după doar un punct în trei jocuri și l-a înlocuit cu Dumitru Bolborea . [9] Odată cu această schimbare a staff-ului tehnic, echipa a reușit să iasă din partea de jos a tabelului și a încheiat campionatul pe locul 11.
Al doilea sezon din Liga a III -a, sub conducerea lui Ionescu, a început cu obiectivul oficial de a termina pe locul de promovare iar în primele cinci etape ale campionatului echipa a reușit să rămână în frunte, urmată de CS Buftea și Conpet Ploiești . . Înainte de pauză de iarnă situația s-a schimbat dramatic în relația dintre Ionescu și primarul orașului și în a doua parte a sezonului Dunărea a coborât la mijlocul tabelului. Ulterior, Mihai Ionescu a anunțat retragerea echipei din Liga a III -a. [10] Sezonul 2012–13 a fost ultimul pentru Dunărea Turris Turnu Măgurele, abandonat de autoritățile locale și de investitorii săi, clubul fiind desființat după un sezon dezastruos. [11]
În vara lui 2021, după dizolvarea Turris-Oltul Turnu Măgurele, Primăria Turnu Măgurele a reînviat vechiul club, CS Dunărea Turris Turnu Măgurele și a înscris echipa în Liga a IV-a. [12]
Costin Lazăr, fost jucător al Sportului Studențesc, Rapid București sau PAOK, printre alții, a fost numit antrenor principal pentru sezonul 2021–22, iar Dunărea Turris a câștigat Liga a IV-a Județul Teleorman calificându-se în play-off-ul de promovare în Liga a III-a . [13] [14]
Pe 25 iunie 2022, Dunărea Turris reușește promovarea in Liga a III-a, in fața campioanei județene a județului Dâmbovița, Roberto Ziduri.
În vara anului 2022, odată cu promovarea în treapta a treia a sistemului fotbalistic românesc, echipa antrenată de Costin Lazăr a oficializat schimbarea numelui în CSM Cetatea Turnu Măgurele.
Nume [15] | Perioadă |
---|---|
Chimia Turnu Măgurele | 1962–1992 |
Electro-Turris Turnu Măgurele | 1992–2000 |
Turris Turnu Măgurele | 2000–2009 |
Dunărea Turris Turnu Măgurele | 2009-2022 |
Cetatea Turnu Măgurele | 2022–Prezent |
Sezon | Nivel | Divizie | Loc | Notes | Cupa României |
---|---|---|---|---|---|
2023–24 | 3 | Liga a III-a (Seria a VI-a) | TBD | ||
2022–23 | 3 | Liga a III-a (Seria a VI-a) | 5 | ||
2021–22 | 4 | Liga a IV-a (TR) | 1 (C) | Promovată |
Turnu Măgarule 82.79.160.90 (discuție) 19 aprilie 2024 16:01 (EEST)