Cloropiramină | |
![]() | |
Identificare | |
---|---|
Număr CAS | 59-32-5[1][2] ![]() |
PubChem | 25295[3] ![]() |
DrugBank | DB08800 ![]() |
ChemSpider | 23628[4] ![]() |
UNII | 2K3L8O9SOV[1] ![]() |
KEGG | D07195[5] ![]() |
ChEMBL | CHEMBL1194287[6] ![]() |
Cod ATC | D04AA09[7] ![]() |
SMILES | CN(C)CCN(CC1=CC=C(C=C1)Cl)C2=CC=CC=N2[3] ![]() |
InChI | InChI=InChI=1S/C16H20ClN3/c1-19(2)11-12-20(16-5-3-4-10-18-16)13-14-6-8-15(17)9-7-14/h3-10H,11-13H2,1-2H3[3] ![]() |
Date chimice | |
Formulă | C₁₆H₂₀ClN₃[3] ![]() |
Masă molară | 289,135 u.a.m.[8] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Cloropiramina este un antihistaminic H1, de generație 1, derivat de piridină, fiind utilizat în tratamentul alergiilor (precum rinita și conjunctivita alergică).[9][10] Prezintă și unele proprietăți anticolinergice.[11] Poate fi utilizată în formulări orale și topice. Primele patente pentru sinteza principalului său component activ au fost obținute încă din mijlocul secolului trecut, în anii '40 și '50.[12] A devenit unul dintre primele medicamente antihistaminice care au fost introduse în practică.