Compania Națională a Huilei, prescurtat CNH, este o companie de stat din România, unul dintre cei doi mari jucători pe piața de cărbune din România (celălalt fiind Societatea Națională a Lignitului Oltenia — SNLO)[1]. CNH are următoarele sucursale: Exploatarea Minieră Lonea, EM Petrilă, EM Livezeni, EM Vulcan, EM Păroșeni, EM Lupeni, EM Uricani, Exploatarea de Preparare a Cărbunelui Valea Jiului-Vulcan și Stația Centrală de Salvare Minieră Petroșani[2].
CNH are o producție anuală de 1,9 milioane tone de huilă[3].
Compania este subvenționată de Statul Român, primind în 2009 o subvenție de 281 milioane de RON, cu 14% mai mică decât cea din 2008[4]. Pentru anul 2010, subvenția este de 245,6 milioane de lei[5].
În aprilie 2010, compania avea acumulate datorii istorice în valoare de un miliard de euro[6].
Număr de angajați:
| An | 2011[3] | 2009[2] | 1989[3] |
|---|---|---|---|
| angajați | 8.783 | 10.700 | 20.300 |
În noiembrie 2008, după accidentul de la Mina Petrila soldat cu 13 morți, presa remarca faptul că niciun șef al Companiei Naționale a Huilei (CNH) nu a plecat de la post cu mâna goală. Dimpotrivă, conturile lor erau doldora de sume importante, bogăție la care se adăugau mașini de lux, terenuri, vile și case de vacanță. Încă o observație: după fiecare accident de muncă intens mediatizat, directorii din CNH au fost „sancționați” cu promovarea în Ministerul Economiei și Comerțului (MEC) sau pe alte funcții importante în Valea Jiului.[7]