Edmond Saglio | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4] ![]() Paris, Franța ![]() |
Decedat | (83 de ani)[3][2] ![]() Paris, Franța ![]() |
Copii | André Saglio[*] Édouard Saglio[*] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | antropolog arheolog ![]() |
Limbi vorbite | limba franceză[3] ![]() |
Activitate | |
Alma Mater | collège Sainte-Barbe[*] ![]() |
Organizații | Academia de Inscripții și Litere[1] Comité des travaux historiques et scientifiques[*] Q65553065[*] ![]() |
Premii | Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*] () ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Edmond Saglio (n. , Paris, Franța – d. , Paris, Franța) a fost un arheolog francez.
S-a născut în 1828 la Paris, într-o familie de origine italiană.[5] S-a căsătorit cu Julie Charton, fiica cea mai mare a jurnalistului Édouard Charton (1807-1890), fondatorul revistei Magasin pittoresque, deputat și senator de Yonne, membru al Academiei de Științe Morale și Politice. Doi dintre fiii lor au fost pictori: Édouard (1868-1940) și André (1869-1929), ultimul fiind cunoscut sub numele de Jacques Drésa și lucrând pe post de curator la Grand Palais, profesor la École des Beaux-Arts din Paris și scenograf la Opera din Paris.
A lucrat pe postul de curator al operelor de artă medievale și renascentiste de la Muzeul Luvru (1871-1893) și apoi ca director al Muzeului Național al Evului Mediu - Muzeul Cluny (1893-1903).[6] În 1887 a fost ales membru al Académie des inscriptions et belles-lettres.[7]
Împreună cu istoricul medical Charles Victor Daremberg (1817-1872), a redactat dicționarul ilustrat în 10 volume Dictionnaire des Antiquités Grecques et Romaines, care a fost publicat de editura Hachette în perioada 1873-1919.[8][9][10]
Edmond Saglio a fost distins cu Legiunea de Onoare în grad de ofițer.[11]
|title=
(ajutor)