Jacques Spitz | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] Ghazaouet, Franța[1] |
Decedat | (66 de ani)[2][3][4][5] Suresnes, Région parisienne, Franța[1] |
Înmormântat | Cimitirul Montparnasse |
Cetățenie | Franța |
Ocupație | scriitor de literatură științifico-fantastică[*] |
Limbi vorbite | limba franceză[4] |
Activitate | |
Specie literară | merveilleux scientifique[*] |
Modifică date / text |
Jacques Spitz (n. , Ghazaouet, Franța – d. , Suresnes, Région parisienne, Franța) a fost un romancier francez.
Născut pe 1 octombrie 1896 în Nemours (acum Ghazaouet din Algeria), Spitz a fost de profesie inginer; el a scris mai multe romane științifico-fantastice care au avut o mare influență asupra literaturii SF din vremea sa.[6][7]
Stilul său cinic, ironic, adesea pesimist, influențat de suprarealism, amintește de cel al lui Pierre Boulle. Deși unele dintre romanele sale au fost reeditate în Franța[când?][8] el este în mare parte uitat, iar romanele sale sunt foarte greu de găsit, chiar și în Franța. Cu toate acestea, unele dintre lucrările sale au fost traduse în italiană: L'œil du purgatoire, L'Homme Élastique, La Guerre des Mouches și Les Signaux du Soleil (acesta din urmă fiind publicat în 2009). Cel puțin un roman a fost tradus în limba suedeză: L'Agonie du Globe (När jorden rämnade, 1937). Două dintre romanele sale au fost traduse în greacă: Les Évadés de l'an 4000 (Οι Δραπέτες του 4.000 μΧ, 1971) și L'Expérience du Dr. Mops (Κραυγή από το Μέλλον, 1971)
Capodoperele lui sunt considerate a fi La guerre des mouches, L'homme élastique și L'œil du purgatoire. Ultimul roman menționat (al cărui titlu poate fi tradus „Ochiul purgatoriului”) se referă la un om ai cărui ochi, din cauza unei bacterii exotice, încep să vadă evenimente care se vor întâmpla în viitor.
Spitz a murit la Paris pe 16 ianuarie 1963.