Jakup Mato

Jakup Mato
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Fterrë⁠(d), Regiunea Vlorë, Albania Modificați la Wikidata
Decedat (68 de ani) Modificați la Wikidata
Tirana, Albania Modificați la Wikidata
Cetățenie Albania Modificați la Wikidata
Ocupațiecritic literar[*]
cadru didactic universitar[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba albaneză Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea din Tirana[*]
Limbilimba albaneză  Modificați la Wikidata
PatronajUniversitatea din Tirana[*]  Modificați la Wikidata

Jakup Halil Mato (n. , Fterrë⁠(d), Regiunea Vlorë, Albania – d. , Tirana, Albania) a fost un albanez, critic literar și membru al Academiei de Științe din Albania.

După vizita la fosta franceză Liceul în Gjirokastra fost Mato profesorii și Directorul școlii din sudul albaniei satul Kuç în Vlora. În 1959, el a studiat la Universitatea din Tirana.

Până în anii 1970, el a fost mai întâi la Institutul Pedagogic și apoi ca șef de Departament în cadrul Ministerului de cultură și educație. Mato a fost apoi redactor-șef al ziarului "Mësuesi" (profesor) și angajate în domeniul artistic.

Printre alte lucruri, a fost Jakup Mato, cap de Academia de artă din Tirana, Instituti am Lartë am de Artă, astăzi Universitatea de arte din Tirana. De două Ori el a fost șef al centrul de cercetare a artelor (Qendra pe Studimin de Artă) , la albanezi Academiei de Științe. Pentru mulți ani, a fost Mato Lector la Universitatea din Tirana și la Academia de arte pentru subiectul de Estetica. El a fost, de asemenea, un membru al Comisiei, enciclopedie de albanezi arte.

  • Risi të letersisë shqipe (Nova turism în literatura albaneză). Persoana Naim Frashëri, Tirana 1983
  • Paradokset e satirës dhe të humorit (paradoxuri de Umor și Satiră). Toena, Tirana, 2000, ISBN 99927-1-267-8.
  • Imazhe, kode, kumte (imagini, Cod, și mesaje). Botim am Akademisë së Shkencave, Tirana, 2001, ISBN 99927-761-8-8.
  • Rrjedhave të artit para profesionist (Pe urmele vorprofessionellen de artă). Botim am Akademisë së Shkencave, Tirana, 2004, ISBN 99943-614-2-2.
  • Poetika e dramaturgjisë dhe mendimi estetik (poetica de dramaturgie și estetic opinie). Botim am Akademisë së Shkencave, Tirana, 2005, ISBN 99943-763-2-2.
  • Shënime mbi vëllimin mi-tregime "Eră e tokës" (observații pe caseta cu povestea "mirosul de pământ"). Zëri am rinisë, 13. August 1966
  • Shënime mbi vëllimin mi-tregime "Një pushkë më shumë" (observații despre Trupa cu povești ", O pușcă"). Nëntori, Nr. 9, 1967
  • Për një pasqyrim më të thellë dhe më të gjerë të dukurive tipike (Pentru o reflectare mai profundă dintre simptomele tipice). Nëntori, Nr. 9, 1969
  • Prozë e shkurtër, probleme të mëdha (proză Scurtă, probleme mari). Drita, 5. Martie 1967
  • Detaji dhe mendimi filozofik: "Rrugëve të kantiereve". Zëri am rinisë, 11. Martie 1972
  • Kronikë në gur dhe disa tendenca të romantic tonë (cronică în piatră și unele tendințe de un roman de al nostru). Nëntori, nr. 7, 1972* Ansambli Shtetëror am Këngëve dhe Valleve Popullore shqiptare në suedi, da e Norvegji (de stat, ansamblul de cântec și dans în Suedia și Norvegia). Shqiptarja e re, nr. 5, 1976
  • Sukses am madh am artit tonë në vendet skandinave / Activitate am Ansamblit të Këngëve dhe Valleve Popullore (Mare succes artei noastre în țările Scandinave). Zëri am popullit, 12. Septembrie 1976
  • Romani Komi Sari Memo (Roman Comisarul Memo). În: Artikuj dhe studime mbi galati. Tirana 1980
  • Humori dhe satira në poezinë e I. Kadaresë (Umor și Satiră în poezia lui Ismail Kadare). Studime Filologjike, Nr. 4, 1987
  • Disa tipare të satirës se Migjenit (Unele dintre caracteristicile de Satiră în Migjeni). Studime Filologjike, Nr. 3, 1988
  • Përmes botës së brendëshme të personazheve. Balada e Kurbinit. Drita, 27. Martie 1988
  • Poetika e komikës – Vlera ideoestetike të humorit e të satirës ne veprën e D. Agollit (poetica de benzi Desenate – Ideoästhetische valori de Umor și Satiră în caz de Dritëro Agolli). Nëntori, Nr. 6, 1988
  • Folklordaki mizah ve hiciv arta araclarinin niteligi. IV Milleterasi tuerk halk kueltuerue kongresi program ve bildiri oezetleri, Ankara 1991
  • Satira kunder dhunes nacionale – Mbi vepren e R Kelmendit (Satiră împotriva naționale de violență – Despre activitatea de Ramiz Kelmendi). Rilindja, 17. August 1995
  • Instituti shqiptar për studime dhe arte (Institutul albanez de cercetare și artă). Aks, Nr. 19-20, 1995
  • Gjergj Fishta për artin (Gjergj Fishta pentru arta). În: Vepra e Gjergj Fishtës. Tirana 1996
  • Rreth komedive të Kristo Floqit (Despre comedii de Kristo Floqi). În: Letërsia si e tillë. Tirana 1996
  • Polemika: Konica Noli në vitet 1920-30 (polemici între Faik Konica și Fan Noli , în anii 1920-30). Pajtimi, 1997
  • Miniaturat e librave te doreshkruar – vlera te medha artistike (Miniaturi de mână-scris carti – Mare artă valori). Rilindja, 26. Septembrie 1997
  • Vështrim istorie mbi institucionet shkencore shqiptare. Nga idetë dhe projektet e para deri në vitin 1944 (privire Istorică științifică instituțiilor albaneze. De la primele idei și proiecte până în anul 1944). Studime historike, nr. 3-4, 1998
  • Migrimi am të qeshurës, ose kur popujt qeshin njëlloj (Migrația râd sau când oamenii râd). Perla, Nr. 4, 1998
  • Culturale paradox, și influneces pe emigranți live. Krahu am shqiponjës, 15. Februarie 2008, (art online)
  • Apostol Pango: Enciklopedia e Delvinës dhe e Sarandës (enciclopedia de Delvina și Saranda), Toena, Tirana, 2002, ISBN 99927-1-597-9.
  • Dalan Shapllo: Shikim teresor am problematikes se satire dhe te humorit (Întreaga imagine de Ansamblu a problemei de Satiră și Umor). Koha Jonë, 11. Octombrie 2000
  • Josif Papagjoni: Mato tregon pardokset e satire dhe te humorit (Mato-a spus paradoxurile de Satiră și Umor). Shekulli, 23. Ianuarie 2001
  • Meçaj, Nasip; Çelaj, Xhemil; Toçi, Fatmir (2009). Enciklopedi e Kurveleshit. TOENA. ISBN 99943-1-496-3.
  • Hasan Hasani: Lexikon de scriitorul albanez 1500-2001. Prishtina 2003, ISBN 9951-06-034-X.
  • Tirana a invitat într-Fi. Neue Ruhr Zeitung, 8. Mai 1990
  • Distanța este redusă. Werder Știri, 11. Mai 1990
  • Linie de arta. Vest-German General Ziar, 22. Mai 1990