Jan Barszczewski

Jan Barszczewski
Jan Barščeǔski
Date personale
Născut1796 Modificați la Wikidata
considerat de obicei satul Murahi⁠(d) (acum în raionul Rasonki⁠(d) din regiunea Vițebsk a Belarusului), unii istorici susțin că Barszczewski s-a născut de fapt în satul Niaviedra (acum în raionul Pustoșka⁠(d) din regiunea Pskov a Rusiei)
Decedat (55 de ani) Modificați la Wikidata
Ciudniv, gubernia Volînia⁠(d), Imperiul Rus Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCiudniv Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
poet
editor[*]​
folclorist[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba poloneză[1]
limba belarusă[1] Modificați la Wikidata
StudiiPolackaja jezuickaja akademija[*][[Polackaja jezuickaja akademija |​]]
Activitatea literară
Limbilimba belarusă
limba poloneză  Modificați la Wikidata
Mișcare/curent literarclasicism, romantism, folclor, ficțiune speculativă  Modificați la Wikidata
Specie literarăfolclor, ficțiune speculativă  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeSzlachcic Zawalnia, czyli Białoruś w fantastycznych opowiadaniach [Nobilul Zawalnia sau Belarusul în povești fantastice] (1846)
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Jan Barszczewski (cunoscut în Belarus ca Jan Barščeǔski; n. 1796, Murahi⁠(d), Gubernia Vițebsk⁠(d), Imperiul Rus – d. , Ciudniv, gubernia Volînia⁠(d), Imperiul Rus) a fost un scriitor, poet, etnograf și editor belarus și polonez. A scris atât în limba belarusă, cât și în limba poloneză.[2][3]

Este considerat „unul dintre fondatorii literaturii belaruse moderne”.[4]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Tinerețea

[modificare | modificare sursă]

Barszczewski s-a născut în familia unui preot greco-catolic care făcea parte din mica nobilime. Locul nașterii sale este considerat de obicei satul Murahi⁠(d) (acum în raionul Rasonki⁠(d) din regiunea Vițebsk a Belarusului),[5][6][7] dar totuși unii istorici susțin că Barszczewski s-a născut de fapt în satul Niaviedra (acum în raionul Pustoșka⁠(d) din regiunea Pskov a Rusiei).[8]

A studiat la Colegiul Iezuit din Poloțk, unde a devenit celebru ca lector și poet. Datorită înclinației sale pentru improvizația poetică, a fost un invitat binevenit la serbările de familie ale nobilimii rurale. Primele poezii cunoscute scrise în belarusă au fost „Fecioara”, „Revolta iobagilor”, „Jefuirea țăranilor” și „Discuție între iobagi”. S-a ocupat și de pictură, realizând peisaje și caricaturi care au devenit populare în rândul populației locale.[8][9]

După absolvirea Colegiului din Poloțk, Barszczewski a lucrat ca profesor particular în diferite locuri din Belarus, călătorind prin patria sa pentru a aduna folclor. La mijlocul anilor 1820 (cel mai probabil în 1826 sau 1827) s-a mutat la Sankt Petersburg.[9]

Viața la Sankt Petersburg

[modificare | modificare sursă]

La Sankt Petersburg a predat limbile greacă și latină în mai multe instituții de stat și a studiat literatura antică. I-a cunoscut acolo pe Adam Mickiewicz și Taras Șevcenko, care au lăudat încercările poetice ale tânărului scriitor și l-au încurajat să-și dezvolte creativitatea literară.[9]

A organizat un cerc literar de limbă belarusă și, în perioada 1840–1844, a fost redactorul almanahului anual Niezabudka („Nu mă uita”).[9]

Ultimii ani de viață și cinstirea memoriei sale

[modificare | modificare sursă]

La invitația scriitorului polonez Henryk Rzewuski⁠(d), Jan Barszczewski s-a mutat în 1847 în orașul Ciudniv din Ucraina, unde și-a continuat activitatea literară. Cu toate acestea, el s-a îmbolnăvit curând de tuberculoză și a murit din cauza acestei boli la 12 martie 1851.[8][9]

Jan Barszczewski a fost înmormântat în orașul Ciudniv, unde și-a trăit ultimii săi ani din viață. În 1997, în satul său natal, Murahi⁠(d), a fost ridicat un monument: un bolovan mare cu imaginea scriitorului și cu următoarele cuvinte gravate: „Gândurile mele singuratice se întorc către acest pământ”.[9]

Lucrări principale

[modificare | modificare sursă]
  • Poeziile belaruse „Fecioara”, „Vodca” și cântecul popular rescris „Cucul” ale lui Barszczewski au fost publicate pentru prima dată în revista Anuarul literar din 1843.[9]
  • Cea mai cunoscută operă literară a sa este volumul de proză Szlachcic Zawalnia, czyli Białoruś w fantastycznych opowiadaniach [Nobilul Zawalnia sau Belarusul în povești fantastice] (1846).[10] Acest volum este o „colecție clasică de povești de groază populare și gotice inspirate din poveștile și legendele ciudate din nordul Belarusului”, care sunt relatate de nobilul Zawalnia călătorilor sau oaspeților săi.[11] „Îmi plac astfel de povești. Există o mare parte din adevărul lui Dumnezeu în această fantezie populară”, spune Zawalnia. Cititorului i se înfățișează o galerie colorată de personaje populare – oameni simpli și sensibili. Filosofia lor de viață este simplă și clară: „Cine muncește și Îi cere lui Dumnezeu trăiește bine și îi ajută pe oameni”. Dar eroii poveștilor lor sunt oameni lacomi și pătimași care își vând sufletul monștrilor și diverselor spirite rele pentru a obține bogăție și își pierd conștiința umană. Moralitatea comunității omenești (înțelegerea „umanității”) îi condamnă.[12]
  • În 1849 a publicat prima parte a colecției Proză și poezii, care cuprindea balade, poezia „Viața unui orfan” și povestea „Sufletul nu este în trupul lui”.[9]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ „Ян Барщевский” [Jan Barszczewski]. nlr.ru (în rusă). Accesat în . 
  3. ^ McMillin, Arnold B. A History of Byelorussian Literature I From its Origins to the Present Day. Wilhelm Schmitz Verlag, Giessen, 1977.p.84
  4. ^ „Толькі на адзін тыдзень у Мінску адкрылася ўнікальная выстава "Ян Баршчэўскі, які любіў Бога, прыроду і людзей" (+відэа)” [A unique exhibition "Jan Barszczewski, who loved God, nature and people" opened in Minsk for only one week]. Нацыянальная бібліятэка Беларусі / National Library of Belarus⁠(d) (în belarusă). Accesat în . 
  5. ^ „Honoring the memory of the Belarusian writer Jan Borschevsky”. radzima.ch (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ TOURIST ROUTE BELLA DVINA AND THE BALTIC COUNTRY OF LAKES – KALEIDOSCOPE OF NATURAL LANDSCAPES, p. 9
  7. ^ „Баршчэўскі Ян. Шляхціц Завальня: KNIHI.BY. Беларускія кнігі” [Jan Barszczewski. Nobleman Zawalnia]. www.knihi.by (în belarusă). Accesat în . 
  8. ^ a b c Арлоў, Уладзімер (2020). ІМЁНЫ СВАБОДЫ (Бібліятэка Свабоды. ХХІ стагодзьдзе.) [Uładzimir Arłou⁠(d). The Names of Freedom (The Library of Freedom. ХХІ century.)] (PDF) (in Belarusian) (4-е выд., дап. ed.). Радыё Свабодная Эўропа / Радыё Свабода - Radio Free Europe/Radio Liberty. pp. 48–49.
  9. ^ a b c d e f g h „Баршчэўскі Ян Францавіч” [Jan Barszczewski]. pridvinie.vlib.by (în belarusă). Accesat în . 
  10. ^ „Szlachcic Zawalnia. Jan Barszczewski. 1846. St Petersburg: W Drukarni Eduarda Pratza”. polona.pl (în poloneză). Accesat în . 
  11. ^ „Nobleman Zawalnia, or Belarus in Fantastic Stories: Premiere Soon! | Yanka Kupala National Academic Theatre”. kupalauski.by. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Ян Баршчэўскі (? — 1851)” [Jan Barszczewski (? — 1851)]. zviazda.by (în belarusă). . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]