Johannes Stöffler | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | ![]() Blaubeuren, Baden-Württemberg, Germania ![]() |
Decedat | (78 de ani) ![]() Blaubeuren, Baden-Württemberg, Germania ![]() |
Înmormântat | Tübingen ![]() |
Cauza decesului | cauze naturale (pestă) ![]() |
Religie | Biserica Catolică ![]() |
Ocupație | astronom cadru didactic universitar[*] matematician astrolog[*] cartograf[*] ![]() |
Locul desfășurării activității | Tübingen[1] ![]() |
Limbi vorbite | limba germană ![]() |
Activitate | |
Domeniu | astronomie ![]() |
Instituție | Universitatea din Tübingen ![]() |
Alma Mater | Universität Ingolstadt[*] ![]() |
Doctoranzi | Sebastian Münster[*] Philipp Melanchthon ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Johannes Stöffler (de asemenea Stöfler, Stoffler, Stoeffler) (n. , Blaubeuren, Baden-Württemberg, Germania – d. , Blaubeuren, Baden-Württemberg, Germania) a fost un matematician, astronom, astrolog și preot german, confecționer de instrumente astronomice și profesor la Universitatea din Tübingen.
Johannes Stöffler s-a născut pe 10 decembrie 1452, în localitatea Justingen din apropiere de Blaubeuren, în Jura Șvabă. A urmat cursurile elementare ale școlii mănăstirii Blaubeuren, după care s-a înscris la nou-înființata Universitate din Ingolstadt în data de 21 aprilie 1472, unde a obținut diploma Baccalaureus în septembrie 1473 și diploma Magister în ianuarie 1476. După terminarea studiilor a fost numit paroh la Justingen, unde în afară de obligațiile sale clericale, s-a ocupat de astronomie, astrologie și de confecționarea de instrumente de observare astronomice cum erau ceasurile și globurile cerești. A purtat o vie corespondență cu importanți umaniști ai vremii sale, ca de exemplu Johannes Reuchlin, pentru care a confecționat un Equatorium și a scris un horoscop.
În 1499 el a prezis că un potop va scufunda lumea sub ape în data de 20 februarie 1524.[2] În 1507, la intervenția ducelui Ulrich I, a fost numit profesor la recent înființata catedră de matematică și astronomie de la Universitatea din Tübingen, unde a predat și publicat mai multe lucrări, fiind ales în cele din urmă ca rector în anul 1522. În perioada numirii sale, el se bucura deja de o recunoaștere științifică în domeniul efemeridelor - deoarece făcea studii în colaborare cu Jacob Pflaum - și a continuat calculele lui Regiomontanus care au fost publicate postum în anul 1531.[3] Lucrarea sa Elucidatio fabricae ususque astrolabii, publicată în mai multe ediții, a fost folosită de astronomi pentru o lungă perioadă de timp ca un manual de lucru.[4] Philipp Melanchthon și Sebastian Münster au fost cei mai cunoscuți studenți ai săi. În anul 1530, când o epidemie de ciumă a forțat împărțirea și relocarea universității într-o zona rurală din apropierea Tübingen-ului, Stöffler s-a dus la Blaubeuren și a murit acolo de ciumă la 16 februarie 1531. A fost îngropat în interiorul bisericii universitare din Tübingen.
Craterul lunar "Stöfler" (cu un singur f) a fost numit în onoarea lui.
In 1499, the German mathematician and astronomer Johannes Stöffler predicted that a vast flood would engulf the world on 20 February 1524. (His calculations foretold 20 planetary conjunctions during this year—16 of which would take place in a “watery sign,” a.k.a. Pisces.)