Krzysztof Kowalewski

Krzysztof Kowalewski
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Varșovia, Polonia[2] Modificați la Wikidata
Decedat (83 de ani)[3] Modificați la Wikidata
Varșovia, Polonia Modificați la Wikidata
Înmormântatcimitirul Powązki[*]​ Modificați la Wikidata
PărințiElżbieta Kowalewska[*][[Elżbieta Kowalewska (actriță poloneză)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAgnieszka Suchora[*][[Agnieszka Suchora (actriță poloneză)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Polonia Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
actor de film Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba poloneză Modificați la Wikidata
Alma materAcademia de Teatru Aleksander Zelwerowicz din Varșovia
XIV Liceum Ogólnokształcące im. Stanisława Staszica w Warszawie[*][[XIV Liceum Ogólnokształcące im. Stanisława Staszica w Warszawie |​]]
Alte premii
Medalia de Aur pentru Merit Cultural[*]​ (2009)
Ordinul Polonia Restituta în grad de cavaler[*]​ (2002)
Wielki Splendor[*][[Wielki Splendor (Polish Award)|​]] (1992) Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Krzysztof Kowalewski (n. , Varșovia, Polonia – d. , Varșovia, Polonia) a fost un actor de film, teatru și televiziune și comic polonez.[4][5]

Kowalewski a fost cel mai cunoscut pentru numeroasele sale roluri de comedie. Și-a făcut debutul în film în 1960 în pelicula Cavalerii teutoni în regia lui Aleksander Ford și a apărut în aproximativ 120 de filme și seriale TV. A jucat peste o mie de roluri în Teatrul Radiofonic polonez. Mulți ani a fost lector la Școala Superioară de Stat de Teatru Aleksander Zelwerowicz din Varșovia.[5]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Tatăl său a fost Cyprian Leon Kowalewski, economist,[6] director al unei fabrici de hârtie din Jeziorna,[7] veteran al războiului polono-sovietic și al celei de-a treia revolte din Silezia din 1921, ucis în 1940 la Harkov, în Masacrul de la Katyń. Mama sa a fost Elżbieta Kowalewska născută Herszaft, o actriță de origine evreiască,[8]  iar unchiul său a fost Adam Herszaft, pictor.[4][9]

Pe tot parcursul celui de-Al Doilea Război Mondial, mama și-a ascuns rădăcinile evreiești de Krzysztof. După căderea Revoltei din Varșovia, s-au mutat din capitala ruinată la Kielce. La 4 iulie 1946 s-au întors la Varșovia. În 1955, a absolvit Școala Gimnazială a XIV-a Stanisław Staszic din Varșovia, apoi a studiat la Școala Superioară de Stat de Teatru, pe care a absolvit-o în 1960.[5]

În același an, și-a făcut debutul ca actor în Cavalerii teutoni în regia lui Aleksander Ford. În martie 1961, a jucat pentru prima dată pe scena Teatr Dramatyczny, cu care a fost asociat până în 1962. În anii 1970 și 1980, a apărut în filme ca Uciec jak najblizej de Janusz Zaorski, Z tamtej strony teczy de Andrzej Jerzy Piotrowski, Gniazdo de Jan Rybkowski⁠(d).[5]

Kowalewski a apărut adesea în filmele lui Stanisław Bareja⁠(d). În filmul Nie ma rózy bez ognia (1974) a jucat rolul unui milițian. În 1976 a jucat rolul principal al lui Michał Roman în Brunet wieczorowa pora. În 1978, în Ce vei face, dacă mă prinzi (Co mi zrobisz jak mnie zlapiesz), l-a jucat pe regizorul Tadeusz Krzakoski, în timp ce în Miś (1980) l-a jucat pe Jan Hochwander.[10][5]

Actor în următoarele teatre: Teatrul Clasic, Teatrul Dramatic, Teatrul Polonez, Teatrul Satiric Studențesc, Teatrul Rozmaitości, Teatrul Kwadrat și Teatrul Contemporan din Varșovia (din 1977).[5]

Prima sa soție, Vivian, era din Cuba. Timp de mulți ani, a fost într-o relație cu actrița Ewa Wiśniewska⁠(d). S-au despărțit după ce Krzysztof a cunoscut-o pe actrița Agnieszka Suchora⁠(d), cu care s-a căsătorit în 2002. A avut doi copii: Wiktor (din relația cu Vivian) și Gabriela (cu Agnieszka Suchora).[4][5]

Kowalewski a fost distins cu Marele Premiu al Splendorii (în poloneză Wielki Splendor) în 1992,[11] Crucea de Cavaler a Ordinului Polonia Restituta în 2002[12] și o Medalie de Merit pentru Cultură - Gloria Artis în același an.[13][5]

Filmografie (selecție)

[modificare | modificare sursă]

Film

[modificare | modificare sursă]
An Titlu Rol Note
1960 Cavalerii teutoni arcașul Ordinului Teuton nemenționat
1961 Kwiecień stegarul Sulikowski
1963 Ucigașul și fata subalternul stegarului Szymański
1965 Pinguinul un pasager în autobuz (nemenționat)
1966 Marysia și Napoleon Ofițer nemenționat
1974 Potopul Roch Kowalski
Nie ma róży bez ognia⁠(d) Polițist
Gniazdo⁠(d) Boleslau - fiul lui Boleslau I al Boemiei
1975 Sfârșitul vacanței profesorul; rol dublat de Bogusław Sochnacki
1976 Brunet wieczorową porą⁠(d) Michał Roman
1978 Ce vei face când mă vei prinde?⁠(d) Tadeusz Krzakoski
1980 Miś⁠(d) Jan Hochwander
1984 Spectacol la „Miraj” Jan Krzyżtoporski
1986 Jezioro Bodenskie⁠(d) Pociejak
1990 Eminent Domain⁠(d) Proprietar al poligonului de tragere
1991 Rozmowy kontrolowane⁠(d) Zygmunt Molibden
1995 Nic smiesznego Producător
1999 Prin foc și sabie Jan Onufry Zagłoba
2001 Prin pustiu și junglă (W pustyni i w puszczy) Kalioupoli
2002 Kariera Nikosia Dyzmy⁠(d)[14] Borewicz

Televiziune

[modificare | modificare sursă]
An Titlu Rol Note
1975 Czterdziestolatek⁠(d) Benek 2 episoade
1978 07 zgłoś się⁠(d) Cameo 1 episod
1986 Zmiennicy⁠(d) Tomasz Michalik 9 episoade
1989 Janna⁠(d) Oskar Nowak 15 episoade
2003 Bao-Bab, czyli zielono mi⁠(d) General Mamoń 3 episoade
2007–08 Niania⁠(d) Janusz Skalski 2 episoade
2009 39 i pół⁠(d) Chelko 1 episod
2013 True Law⁠(d) Lucjan Zawilski 1 episod

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ „Krzysztof Kowalewski”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ „Krzysztof Kowalewski”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ Interia, accesat în  
  4. ^ a b c „Krzysztof Kowalewski”. film.wp.pl. . Accesat în . 
  5. ^ a b c d e f g h „Kowalewski - mędrzec w krótkich spodenkach” (în poloneză). trojka.polskieradio.pl. Accesat în . 
  6. ^ „Wayback Machine” (PDF). web.archive.org. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  7. ^ polskiego, Encyklopedia teatru. „Elżbieta Kowalewska-Czaharska” (în poloneză). Encyklopedia teatru polskiego. Accesat în . 
  8. ^ polskiego, Encyklopedia teatru. „Elżbieta Kowalewska-Czaharska” (în poloneză). Encyklopedia teatru polskiego. Accesat în . 
  9. ^ „Zabijanie Żydów widział w dzieciństwie. W "Weselu" Smarzowskiego nawiązał do własnych traum” (în poloneză). Onet Kultura. . Accesat în . 
  10. ^ „FilmPolski.pl” (în poloneză). FilmPolski. Accesat în . 
  11. ^ „Wielki Splendor - nagrody Teatru Polskiego Radia wręczone” [Great Splendor - Awards of the Polish Radio Theater Awarded]. prsa.com.pl (în poloneză). . Accesat în . 
  12. ^ „Postanowienie Prezydenta Rzeczypospolitej Polskiej z dnia 12 lipca 2002 r. o nadaniu orderów”. isap.sejm.gov.pl. Accesat în . 
  13. ^ „Gloria Artis dla aktorów” [Gloria Artis for Actors]. archive.is (în poloneză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Career of Nikos Dyzma on Freeze database”. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]