În termodinamică o proprietate termodinamică este orice proprietate care este măsurabilă și a cărei valoare descrie o stare a unui sistem fizic. Proprietățile termodinamice sunt definite ca trăsături caracteristice ale unui sistem, capabile să specifice starea sistemului. Unele constante, cum ar fi constanta universală a gazului ideal, R, nu descriu starea unui sistem, prin urmare nu sunt proprietăți termodinamice. Pe de altă parte, unele constante, cum ar fi Kf (constanta crioscopică), sunt caracteristice unei anumite substanțe, deci pot fi considerate pentru a descrie starea unui sistem. Prin urmare, pot fi considerate proprietăți termodinamice.
Proprietățile masice (vechea terminologie le denumea specifice) sunt exprimate pentru o unitate de masă. Dacă unitățile ar fi schimbate de masă la, de exemplu, mol, denumirea proprietății ar fi molare, dar tipul lor ar rămâne același (adică intensive, respectiv extensive).
Lucrul mecanic și căldura nu sunt proprietăți termodinamice, ci mărimi de proces: fluxuri de energie peste limitele unui sistem termodinamic. Sistemele nu „conțin” lucru mecanic, dar pot „efectua” lucru mecanic și, la fel, în termodinamica formală, sistemele nu „conțin” căldură, dar pot „transmite” căldură. Totuși, în mod informal, o diferență de energie a unui sistem care apare numai din cauza unei diferențe de temperatură este numită în mod obișnuit „căldură”, iar energia care trece peste limita sistemului ca urmare a unei diferențe de temperatură este „căldură”.
Altitudinea (folosită în meteorologie) nu este de obicei o proprietate termodinamică. Altitudinea poate ajuta la specificarea poziției unui sistem, dar ea nu descrie starea sistemului. O excepție ar fi dacă efectul gravitației trebuie luat în considerare pentru a descrie o stare, caz în care altitudinea ar putea fi într-adevăr o proprietate termodinamică.
Proprietate | Simbol | Unitate | Extensivă? | Intensivă? | Conjugata | Potențial? |
---|---|---|---|---|---|---|
Activitate termodinamică | a | – | ||||
Capacitate termică (la presiune constantă) | Cp | J/K | ||||
Capacitate termică masică (la presiune constantă) |
cp | J/(kg•K) | ||||
Capacitate termică (la volum constant) | Cv | J/K | ||||
Capacitate termică masică (la volum constant) |
cv | J/(kg•K) | ||||
Compresibilitate (adiabatică) | βS, κ | Pa−1 | ||||
Compresibilitate (izotermică) | βT, κ | Pa−1 | ||||
Conductivitate termică | k | W/(m•K) | ||||
Constantă crioscopică[1] | Kf | K•kg/mol | ||||
Constantă ebulioscopică | Kb | K•kg/mol | ||||
Densitate | ρ | kg/m3 | ||||
Difuzivitate termică | α | m2/s | ||||
Dilatare termică (liniară) | αL | K−1 | ||||
Dilatare termică (areolară) | αA | K−1 | ||||
Dilatare termică (volumică) | αV | K−1 | ||||
Energie liberă (Helmholtz) | A, F | J | ||||
Energie internă | U | J | ||||
Energie internă masică | u | J/kg | ||||
Entalpie | H | J | ||||
Entalpie masică | h | J/kg | ||||
Entalpie liberă (Gibbs) | G | J | ||||
Entalpie liberă masică | g | J/kg | ||||
Entropie | S | J/K | Temperatură T | † | ||
Entropie masică | s | J/(kg K) | ||||
Entropie liberă (Gibbs) | Ξ | J/K | † | |||
Entropie liberă (Helmholtz) | Φ | J/K | † | |||
Fugacitate | f | N/m2 | ||||
Masă | m | kg | ||||
Număr de particule | Ni | – | Potențial chimic μi |
|||
Potențial chimic | μi | kJ/mol | Număr de particule Ni |
|||
Potențial macrocanonic | Ω | J | ||||
Presiune | p | Pa | Volum V | |||
Presiune internă | πT | Pa | ||||
Temperatură | T | K | Entropie S | |||
Titlul vaporilor[2] | χ | – | ||||
Volum | V | m3 | Presiune p | |||
Volum masic | ν | m3/kg |