Locul fosilifer Cozla | |
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie) | |
Amplasarea culmilor cu depozite fosilifere - Cernegura Cozla și Pietricica, în arealul orașului Piatra Neamț | |
Localizarea rezervației pe harta țării | |
Poziția | Județul Neamț România |
---|---|
Cel mai apropiat oraș | Piatra Neamț |
Coordonate | 46°56′39″N 26°21′58″E / 46.94417°N 26.36611°E[1] |
Suprafață | 10 ha |
Înființare | 1971. declarat în 2000 |
Modifică date / text |
Locul fosilifer Cozla este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip paleontologic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al orașului Piatra Neamț.
Aria naturală se află la nivelul terminației sudice a Munților Stânișoarei pe culmea Cozla (679 m), în partea nord-vestică a orașului Piatra Neamț în spațiul format de unghiul dintre DN15 și DN15C[2].
Rezervația naturală cu o suprafață de 10 hectare[3] a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[4] și, reprezintă o zonă muntoasă de interes paleontologic situată în Oligocen pe fundul Mării Paratethys[5].
Aici, în stratele de rocă alcătuite din conglomerate de marne și gresii, s-au descoperit depozite fosilifere de pești, caracteristice zonelor cu un climat subtropical[6] ale acestei perioade.
Fosilele identificate aici pot fi vizionate la Muzeul de Științe Naturale din Piatra Neamț[6].
Inițial, rezervația a fost declarată arie de interes local în 1971[7]. În 1992 Academia Română publica lista ariilor protejate din județul Neamț, listă în care se regăseau cele 2 zone ca fiind clasificate conform nomenclaturii IUCN[8].
Declararea ca zonă protejată de interes zonal s-a făcut totuși ulterior în 1994[9], iar la nivel național a fost declarată arie protejată în anul 2000, prin Legea Nr.5 din 6 martie (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[10]
Custodia rezervației aparține de Consiliul local și Primăria Municipiului Piatra Neamț[11][12].
Există controverse privind impactul asupra ariei protejate Locul fosilifer Cozla, a proiectelor desfășurate sau în desfășurare pentru amenajarea infrastructurii turistice a dealului Cozla[13][14].
În arealul orașului sau limitrof acestuia, s-au identificat 4 zone fosilifere: Cerenegura, Cozla, Pietricica și Agârcia.
Contextul geologic[15] fosilifer este constituit din stive de roci moi groase de aproximativ 100 m formate în adâncurile Mării Paratethys. O particularitate a acesteia avea să determine conservarea în straturile de sedimente a corpurilor animalelor moarte. Astfel spre diferență de alte mări și oceane, datorită unor particularități ale reliefului submarin Paratethys nu beneficia de existența unui circuit eficient de oxigenare a straturilor de apă de adâncime. În lipsa oxigenului lipseau și microorganismele care să descompună cadavrele, în absența unor procese biologice de descompunere materia organică respectivă pornind pe drumul fizico-chimic lung, la capătul căruia se află petrolul. Această transformare în zonele fosilifere s-a blocat într-o fază incipientă. Cernute foarte fin, sedimentele s-au depus peste corpurile ființelor, generând o rocă deosebită care se desface sub muchia ciocanului geologic în foi subțiri - asemenea foilor unei cărți.
Fauna marină fosilă găsită aici[15] este foarte bogată, acoperind toate nișele ecologice disponibile - de la apele de litoral până la cele mai adânci zone propice vieții. Astfel numai Profesorul Ion Th. Simionescu (întemeietorul școlii paleontologice românești) a descris 9 genuri și opt specii noi, iar în monografia din 1977 Ciobanu a descris 26 de familii, 44 de genuri și 69 de specii de pești fosili, din care 29 noi. Înafară de pești, în zona Piatra Neamț s-au mai descoperit fosile de crabi și alte crustacee înrudite, fosile de broaște țestoase precum și fosile aviare.
Cercetările paleontologice au început[15] în zona orașului Piatra Neamț din 1883, nume precum[15] Leon Cosmovici (sec. XIX), Mircea Paucă, biologul Mihai Ciobanu (a doua jumătate a sec. XX) fiind strâns legate de descoperirile făcute aici.
S-au publicat[15] monografii precum Păturele cu pești din Munții Pietricica și Cozla - Districtul Neamț. Orașul Peatra (Leon Cosmovici, 1887), Fauna fosilă din oligocenul de la Piatra Neamț (Ciobanu Mihai, 1977) și multiple articole, printre care cele ale Facultății de Geologie din Iași ocupă un loc dominant.
Din România "Acvariul de Piatră" din zona orașului Piatra Neamț[15] este cel mai mare și mai complex. Zone smiliare[15] se găsesc în Moldova la Gura Humorului (aici s-a găsit de exemplu un pește de 1,8[16] m de către paleontologul Th. Brustur), în Muntenia lângă Câmpulung (număr de specii mai restrâns, situație însă mai complexă deoarece aici s-ai găsit și fosile de arbori, precum și amprente fosilizate de fulgi și pene ale unor păsări)
|