Lărguța, Cantemir

Lărguța
—  Sat  —
Lărguța Lărguța (Cantemir) Satul pe harta Republicii Moldova
Lărguța Lărguța (Cantemir) Satul pe harta raionului Cantemir
Coordonate: 46°18′9″N 28°19′10″E ({{PAGENAME}}) / 46.30250°N 28.31944°E
Țară	Republica Moldova
Raion	Cantemir
GAL	Colinele Tigheciului
Guvernare
- Primar	Viorel Dogaru (PSDE[1], 2023)
Suprafață
- Total	33,6 km²
Altitudine	229 m.d.m.
Populație (2014)[2]
- Total	2.592 locuitori
Cod poștal	MD-7328[3]
Prefix telefonic	273
Prezență online
GeoNames
Modifică date / text

Lărguța este un sat din raionul Cantemir, Republica Moldova.

Între Capaclia și Lărguța se întind Codrii Tigheci, o arie protejată din categoria rezervațiilor peisagistice.^[4]

Etimologie

Se crede și este foarte probabil că numele satului provine de la hidronimul Larga. De altfel, la început satul așa și se numea- Larga^[5]. Deacea locuitorii satului sunt numiți LĂRGENI, LĂRGENCE. După anul 1836 satul apare în documente cu numele Lărguța, probabil pentru a-l deosebi de satul omonim situat la gura aceluiași râu,în apropiere de orașul Cahul.

Geografie

Lărguța se află în sudul Republicii Moldova. Satul este așezat pe unul dintre cele mai înalte dealuri din Moldova și cel mai înalt din podișul de sud al republicii, cu cota de 301 m deasupra nivelului Mării Negre și are o suprafață de 3 km pătrați (360 ha pătrați)^[6]

Bogății minerale

Pe teritoriul Lărguței și a împrejurimilor sale au fost descoperite și exploatate zăcăminte de argilă și nisip, folosite în construcție. În perioada sovietică nisipul se extrăgea din cariera numită de localnici Nisipărie, iar argila se extrăgea pe Saca, din locul numit Ruptură. La picioarele celor două antene de telefonie mobilă, de mai multe decenii în urmă au fost descoperite zăcăminte de bentonită, care încă nu au fost niciodată exploatate.

Hidrografie

În partea de nord-est al satului, sub poalele pădurii își pornește izvorul râul Larga, care traversează apoi valea cu același nume, traversând satele Cărpești, Lingura, Tartaul, Ciobalaccia, Flocoasa, Constantinăuca, intră în valea Prutului și se revarsă în Prut la nord de satul Chircani. Râul are o lungime de 37,6 km. De-a lungul râului, în perimetru satului a fost amenajat un lac, rezervoar pentru irigația culturilor. Tot în partea de nord-est al satului intramuros, își i-a izvorul pârâul Saca, care traversează satul spre sud-vest, formând la ieșire din sat un lac amenajat, traversează valea Seacă și se revarsă în Prut lângă satul Țiganca. În Lărguța au fost săpate, de-a lungul timpului, vreo 88 de fântâni cu apă potabilă, cel mai mare număr din tot bazinul râului Larga^[7].

Structura etnică

Structura etnică a localității conform recensământului populației din 2004^[8]:

Grup etnic	Populație	% Procentaj
Băștinași declarați Moldoveni Băștinași declarați Români	2753 12	99,03% 0,43%
Ruși	8	0,29%
Ucraineni	4	0,14%
Bulgari	3	0,11%
Total	2780

Evoluția populației satului Lărguța 1772-2017^[9]

anul	nr. gospodării	nr. locuitori	contribuabili la buget
1772	69
1803	46
1857		821
1904	87 case	670
1940		2772	612
1942		2513	618
1944		2595	639
1979		2852
1989		3223
2004		2780
2014	827 case (32 nelocuite)	2592
2017	823 case (30 nelocuite)	2776

Administrație și politică

Primari ai satului^[10]

Perioada	IDENTITATE	ETICHETĂ.	CALITATE
1871	Marin Zaharia și Tudor Hanganu
1873	Marin Roabeș
1905	Ilie Bahrin
1937-1938	Vasile Zaharia
1938	Ștefan Zmeu și Dima Zaharia
1940	Dumitru Tarnovschi
1941-1942	Dumitru Zmeu
1942-1943	Constantin V. Zaharia
1945-1991	Satul a fost administrat de mai mulți președinți ai sovietului sătesc.
1991-1995	Ion Marin, fost secretar al PCUS.		Profesor de matematică
1995- 1999	Alexandru Zaharia		Profesor de Română
1993-2003	Sava Baciu, fost secretar de Komsomol.		Polițist
2003	Alexandru Zaharia revine.
2009	Dumitru Tarnovschi	Alianța Moldova Noastră	Inginer- mecanic.
2014	Alexandru Zaharia, reales.
2015	Dumitru Tarnovschi, reales.	Platforma Populară Europeană din Moldova
2019	Viorel Dogaru	Partidul Democrat din Moldova	Pădurar
2023	Viorel Dogaru, reales.	Partidul Democrat din Moldova

Componența Consiliului local Lărguța (11 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,^[11] este următoarea:

	Partid	Consilieri	Componență
	Partidul Social Democrat European	8
	Partidul Acțiune și Solidaritate	2
	Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei	1

Note

1. „Alegerea Primarului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Lărguța”. Comisia Electorală Centrală. 2023. Arhivat din original la 4 ianuarie 2024. Accesat în 28 noiembrie 2023. 
2. Rezultatele Recensămîntului Populației și al Locuințelor din 2014: „Caracteristici - Populație (populația pe comune, religie, cetățenie)” (XLS). Biroul Național de Statistică. 2017. Accesat în 1 mai 2017. 
3. „Coduri poștale - Republica Moldova”. Poșta Moldovei. Accesat în 1 mai 2016. 
4. „Legea nr. 1538 din 25.02.1998 privind fondul ariilor naturale protejate de stat”. Parlamentul Republicii Moldova. Monitorul Oficial. Arhivat din original la 30 iunie 2019. Accesat în 22 august 2017. 
5. „Înregistrări de istoria familiei și genealogie gratuite”. FamilySearch. Accesat în 12 mai 2022. 
6. [https: „actelocale.gov.md”] Verificați valoarea |url= (ajutor). Decizia Consiliului sătesc 05/03 din 6 septembrie 2019. Accesat în 2019. 
7. Pădureanu Bahrin, Valentina (2021). LĂRGUȚA Codrenii Tigheciului. File de istorie. Mărturii. Amintiri. Lexon-Prim. p. 13. 
8. Recensământul populației din 2004. Caracteristici demografice, naționale, lingvistice, culturale statistica.md
9. Pădureanu Bahrin, Valentina (2021). LĂRGUȚA Codrenii Tigheciului. Lexon-Prim. p. 251. 
10. Pădureanu Bahrin, Valentina (2021). LĂRGUȚA Codrenii Tigheciului. Lexon-Prim. p. 249. 
11. „Alegerea Consiliului Local. 05.11.2023. Circumscripția electorală sătească Lărguța”. Comisia Electorală Centrală. 2023. Arhivat din original la 4 ianuarie 2024. Accesat în 28 noiembrie 2023. 

Lectură suplimentară

• Pădureanu Bahrin, Valentina. Lărguța: Codrenii Tigheciului : File de istorie. Mărturii. Amintiri. Chișinău: Lexon-Prim, 2021. 276 p. ISBN 978-9975-3502-9-7