Mihai Codreanu
 Membru corespondent al Academiei Române |
|---|
| Mihai Codreanu | |
 Poetul Mihai Codreanu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Iași, România |
| Decedat | (81 de ani) Iași, România |
| Înmormântat | Cimitirul „Eternitatea” din Iași |
| Părinți | Mihail Codreanu și Natalia (n. Mârzescu)[1] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | poet traducător |
| Limbi vorbite | limba română |
| Studii | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași |
| Pregătire | Alexandru Grigore Suțu |
| Profesor pentru | Moni Ghelerter |
| Activitatea literară | |
| Activ ca scriitor | 1891 - 1957 |
| Specie literară | poem, sonet |
| Operă de debut | 1891 - cu poeziile „Sonet” și „Glossă” în revista "Lumea ilustrată" |
| Opere semnificative | 1. Volumul de sonete „Statui” 2. Cea mai bună traducere în limba română a piesei de teatru Cyrano de Bergerac de Edmund Rostand 3. Volumul de sonete „Cantecul deșertăciunii” |
A influențat pe | |
| Note | |
| Ordinul Național al Legiunii de Onoare | |
Modifică date / text  | |
Mihai Codreanu (n. , Iași, România – d. , Iași, România) a fost un poet, dramaturg, avocat și traducător român, membru corespondent al Academiei Române (1942). A fost considerat drept cel mai prolific sonetist român[2] și părintele sonetului românesc.[3]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Mihai Codreanu s-a născut în Iași, fiind fiul magistratului Mihail Costache Codreanu și al Nataliei Codreanu. Tatăl său, originar din Târgu Ocna, a fost judecător și profesor de latină la Colegiul Național. A murit, când Mihai avea 1 an si 7 luni. Mama, Natalia Codreanu (1843-1916), a fost fiica preotului Dimitrie Mânzariu, care și-a schimbat numele în Mârzescu, și sora politicianului Gheorghe Mârzescu[4]. Mihai Codreanu a urmat cursurile liceale la Iași, Bacău și București, manifestând de tânăr interes pentru literatură. Pentru a rezista financiar în urma decesului tatălui său, Mihai Codreanu dădea lecții de limba română și era corector la ziarul „Evenimentul”. Dorința sa a fost aceea de a deveni actor, însă, vederea îi slăbește după vârsta de 30 de ani și renunță la acest vis. În ciuda problemelor de vedere, continuă să scrie sonete, dictându-le prietenilor apropiați. A murit în 1957[5], în Iași, la vârsta de 81 de ani, în vila sa (Vila Sonet) de pe Strada Rece.
Studii și activitate literară
[modificare | modificare sursă]A urmat cursurile Facultății de Drept din orașul natal, în paralel cu cele ale Facultății de Filosofie. S-a înscris și la Academia de artă dramatica, avându-l profesor pe actorul State Dragomir. A fost director la Teatrul Național din Iași (1919-1923), profesor și rector (1933-1939) al Conservatorului de Artă Dramatică din Iași și director la revista "Însemnări ieșene".
Debut
[modificare | modificare sursă]Debutează în lumea literară în revista bucureșteană "Lumea ilustrată" (1891), cu poeziile Sonet și Glossă.
Opera
[modificare | modificare sursă]- "Diafane" (1901), sonete
- "Din când în când" (1903)
- "Statui" (1914), sonete (99 sonete)
- "Cântecul deșertăciunii" (1921), sonete și poezii
- "Turnul din fildeș" (1929), sonete
- "Statui. Sonete și evadări din sonet" (1939)
Premii
[modificare | modificare sursă]- Premiul "Năsturel Herescu" al Academiei Române.
- membru corespondent al Academiei Române
- Cavaler al Academiei Franceze
- Marele Premiu Național de Poezie (1925)
- Legiunea de onoare a Franței pentru traducerea piesei de teatru Cyrano de Bergerac, a lui Edmond de Rostand
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Muzeul Literaturii Române Iași Arhivat în , la Wayback Machine.
- Evenimentul de Moldova[nefuncțională]
- Fundația Culturală Română Arhivat în , la Wayback Machine.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ ro Mihai Codreanu: poet și traducător Arhivat în , la Wayback Machine.
- ^ „copie arhivă”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Poetul orb, mentorul generației de aur a Teatrului Național din Iași, 22 iulie 2016, Carmen Anghel, Evenimentul zilei, accesat la 24 iulie 2016
- ^ „Necunoscutul Mihai Codreanu (3)”. jurnalul.antena3.ro.
- ^ Mihai Codreanu, 26 octombrie 1957, Scînteia Tineretului, anul XII, seria II, nr.2633, p.3, accesat la 29 ian 2022
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
- Necunoscutul Mihai Codreanu (1), 30 aprilie 2014, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național
- Necunoscutul Mihai Codreanu (2), 6 mai 2014, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național
- Necunoscutul Mihai Codreanu (3), 7 mai 2014, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național
- Necunoscutul Mihai Codreanu (4), 13 mai 2014, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național
- Necunoscutul Mihai Codreanu (5), 25 iunie 2014, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național
- Necunoscutul Mihai Codreanu (6), 26 iunie 2014, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național
- Necunoscutul Mihai Codreanu (7), 3 iulie 2014, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național
