Mișcarea patrioților cuprinde o serie de mișcări sociale conservatoare, independente, majoritar rurale[1] și naționaliste formate din membrii unor miliții organizate, survivaliști, adepți ai apocalipticismului și persoane care susțin evaziunea fiscală.[2] Jurnaliștii și cercetători asociază mișcarea patrioților cu mișcările de extremă-dreapta[3]. Membrii acestora din urmă au comis sau susținut comiterea unor acte de violență.[1][4]Organele de aplicare a legii din Statele Unite caracterizează aceste grupuri drept „periculoase, delirante și uneori violente”.[5]
Printre evenimentele majore care au influențat mișcările de patrioți sunt Ruby Ridge (1992), asediul de la Waco (1993) și Jocurile Olimpice de vară din 1996. Deși numărul acestora a scăzut treptat între 1996 și 2008, după alegerea lui Barack Obama la președinția Statelor Unite, numărul lor a început să crească din nou.[6]
Originea aripii reformiste a mișcării patrioților își are originea în 1958 odată cu înființarea Societății John Birch și apariția curentului anticomunist, a Organizației Națiunilor Unite și a mișcării pentru drepturile civile(d).[7][8]
La începutul anilor 1990, mișcarea patrioților a devenit extrem de populară după intervenția guvernului în cazurile Ruby Ridge și Waco.[1] Atentatul din Oklahoma City a fost pus la cale de către doi membri ai acestei mișcări: Timothy McVeigh și Terry Nichols.[9][10] Mișcarea a avut o activitate intensă la mijlocul anilor '90, apogeul fiind atins în 1996 când existau în jur de 800 de grupuri.[9] La începutul anilor 2000, numărul acestora a început să scadă.[6][11][12]
În 2009, Southern Povery Law Center (SPLC) susținea că numărul mișcărilor de patrioți reîncep să crească[13] și Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite(d) au publicat un raport în care se preciza înmulțirea mișcărilor „extreme de dreapta”.[14] SPLC sugerează că această creștere este cauzată de „reacțiile negative față de imigrația nonalbă și ... recesiune și ascensiunea la putere a lui Barack Obama”.[15] Conform statisticilor, numărul grupurilor de patrioți a crescut de la 149 (2008) la 824 (2010), respectiv de la 1.274 (2011)[16] la 1.360 (2012).[17] Conform SPLC, „Acea sporire explozivă pare cauzată de alegerea primului nostru președinte de culoare și de viitoarea pierdere a majorității albe în Statele Unite reprezentată de alegerea acestuia. Un alt factor este recesiunea economică care a coincis cu ascensiunea președintelui Obama”.[17]
SPLC a descoperit că în timp ce „există mulți indivizi” în mișcările de patrioți „care nu sunt implicați în activități ilegale”, „normalizarea teoriilor conspiraționiste” - precum ideea că Federal Emergency Management Agency(d) (FEMA) construiește lagăre de concentrare, zvonuri legate de un plan secret prin care Mexicul încearcă să recupereze părți(d) din sud-vestul Statelor Unite(d) și anxietăți create de posibilitatea ca legea Șaria să devină parte a sistemului legal - a contribuit la sporirea numărului lor.[16]
Un membru radical al mișcării patrioților l-a asasinat pe doctorul George Tiller în 2009.[18][19] Alți membri și-au declarat sprijinul pentru prăbușirea unui avion într-o clădire a Agenției Naționale de Administrație Fiscală în 2010 de către Joseph Stack(d).[20] Mișcarea a fost implicată și în următoarele evenimente: confruntarea Bundy(d) și Ocuparea Malheur National Wildlife Refuge(d). Doi membri din mișcare, Jerad Miller și Amanda Miller(d), au ucis doi ofițeri de poliție și un civil în timpul unui atac în Las Vegas. Cei doi au atașat un mesaj pe una dintre victime cu mesajul „Acesta este începutul revoluției”.[5]
Mișcările de patrioți au fost deseori caracterizate ca fiind grupuri rasiste, extremiste, antisemite și violente de către Southern Poverty Law Center[21][22], Anti-Defamation League[23] și FBI.[24]
Aspecte generale ale mișcării patrioților includ:
Pe lângă acestea, mișcarea patrioților a fost asociată și cu următoarele convingeri:
Membrii acestor mișcări tind să fie adepții unor teorii ale conspirației precum:
Grupuri asociate cu mișcarea patrioților includ:
But at the same time, the "common law court" movement, which seeks to replace our legal system with one of vigilante justice, is flourishing