Nicolae Chirtoacă

Pentru alte persoane cu numele respectiv, vedeți Chirtoacă.
Nicolae Chirtoacă
Date personale
Născut (71 de ani) Modificați la Wikidata
Glodeni, RSS Moldovenească, URSS[1] Modificați la Wikidata
Copii2
Cetățenie Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Canada
În funcție
27 iunie 2007 – 17 decembrie 2009
PreședinteVladimir Voronin
Prim-ministruVasile Tarlev
Zinaida Greceanîi
Precedat deMihail Manoli
Succedat deIgor Munteanu
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Federativă a Braziliei
În funcție
21 mai 2007 – 17 decembrie 2009
PreședinteVladimir Voronin
Prim-ministruVasile Tarlev
Zinaida Greceanîi
Succedat deIgor Munteanu
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Statele Unite Mexicane
În funcție
21 mai 2007 – 17 decembrie 2009
PreședinteVladimir Voronin
Prim-ministruVasile Tarlev
Zinaida Greceanîi
Precedat deMihail Manoli
Succedat deIgor Munteanu
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Statele Unite ale Americii
În funcție
4 august 2006 – 17 decembrie 2009
PreședinteVladimir Voronin
Prim-ministruVasile Tarlev
Zinaida Greceanîi
Precedat deMihail Manoli
Succedat deIgor Munteanu
Partid politicPartidul Forța Poporului (2013–2015)
Alma materUniversitatea Tehnică a Moldovei
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Nicolae Chirtoacă (n. , Glodeni, RSS Moldovenească, URSS)[2] este un analist politic, politician și diplomat din Republica Moldova. Din august 2006 până în decembrie 2009 el a fost ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite, între 2007-2009 fiind prin cumul și ambasador în Mexic, Brazilia și Canada. Din 2010 este președinte al consiliului de administrație al Institutului Independent de Studii Strategice,[3] iar între 21 aprilie 2013 și decembrie 2015 a fost președinte și membru-fondator al Partidului Forța Poporului (PFP), până la redenumirea acestuia în Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Între anii 1977 și 1990 Chirtoacă a lucrat în diferite structuri ale forțelor armate ale URSS. În 1990, a fost director general al Departamentului de stat pe probleme militare, devenind mai apoi ministru al Apărării, după ce Republica Moldova și-a proclamat independența la 27 august 1991.[4]

Nicolae Chirtoacă a jucat un rol important în crearea Armatei Republicii Moldova, fiind autorul principalelor legi din domeniu.[4]

Între anii 1991-1993 a fost consilier principal de stat al președintelui Republicii Moldova Mircea Snegur pe probleme militare, iar în 1993-1994 a fost consilier prezidențial pe probleme politice. A reprezentat țara la adunarea Consiliului de cooperare Nord-Atlantică a NATO la nivel de ambasadori.

În 1993 a fost membru-fondator al formațiunii politice „Convenția Liberală din Moldova”, pe care a și condus-o la început.[5][6]

Din 1994 până în 2006, Nicolae Chirtoacă a fost președintele consiliului de administrare a Centrului Euro-Atlantic din Moldova, o organizație independentă, specializată pe probleme de politică, relații și securitate internaționale ale Republicii Moldova.[4]

În 1999 a activat în calitate de consilier al prim-ministrului Republicii Moldova, Ion Sturza, iar în perioada 1999-2006 a fost director al Colegiului Invizibil, director al Institutului pentru Politici Europene.[7]

Din august 2006 până în decembrie 2009 el a fost ambasador al Republicii Moldova în Statele Unite, între 2007-2009 fiind prin cumul și ambasador în Mexic, Brazilia și Canada.

Fiind în funcția sa de ambasador în SUA, după protestele din aprilie 2009, Chirtoacă a luat deschis apărarea guvernării comuniste și a acțiunilor acesteia împotriva protestatarilor.[8]

Despre Chirtoacă presa scria că în perioada 1977-1990 a fost angajat al GRU (serviciul de informații militare al URSS) și că a făcut parte din cei 47 de spioni sovietici expulzați de la Ambasada URSS din Franța în 1983, dar și că Nicolae Chirtoacă a fost una dintre persoanele cheie care au negociat cu Rusia acordul de încetare a focului în conflictul de pe Nistru în 1992.[9][10] În decembrie 2015, el a declarat despre asta:

„Prostii. Eu am făcut public ca am lucrat în serviciul de inteligență, cred că se vede acest lucru. Și eu le spun cretinilor aceștia agresivi: eu am primit acceptul guvernului SUA de a fi numit în calitate de ambasador în termen de 2 săptămâni. Considerați că m-ar fi acceptat dacă ar luat în calcul toată mizeria, tot idiotismul acestor diletanți, cu toate poveștile lor tâmpite cu care manipulează opinia publică?”
—Nicolae Chirtoacă pentru ProTV[8]

Din 2010 este președinte al consiliului de administrație al Institutului Independent de Studii Strategice,[3] iar între 21 aprilie 2013[11] și decembrie 2015 a fost președinte și membru-fondator al Partidului Forța Poporului (PFP), până la redenumirea acestuia în Partidul „Platforma Demnitate și Adevăr”.

Este căsătorit și are doi copii. Este absolvent al Facultății de Arhitectură și Urbanism a Universității Tehnice a Moldovei[2] și doctor în filosofie. Activează și ca profesor cumulard la catedra Științe Politice a Institutului de Relații Internaționale din Moldova.[12]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Chirtoacă a lansat un nou partid în R. Moldova 
  2. ^ a b „NICOLAE CHIRTOACĂ. Un ambasador cu temele făcute”. vipmagazin.md. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ a b „Nicolae Chirtoacă - Întrebați de experți - Stiri Moldova. Ultimele știri din Moldova de azi”. Noi.md. 
  4. ^ a b c „Elena Robu: "Cârtițele"”. Moldova.org. 
  5. ^ „Istoria partidului fondat de Nicolae Chirtoacă încă în 1993!”. Tribuna. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ „Detalii mai puțin cunoscute despre analiștii politici din Moldova!”. Tribuna. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ „Nicolae Chirtoacă - Întrebați de experți - Stiri Moldova. Ultimele știri din Moldova de azi”. Noi.md. 
  8. ^ a b Nicolae Chirtoacă face praf presa aservită Platformei DA: Cretini agresivi Arhivat în , la Wayback Machine., moldova24.info
  9. ^ „Elena Robu: "Cârtițele"”. Moldova.org. 
  10. ^ Detalii interesante despre Nicolae Chirtoacă, cel care le pune pe tavă rușilor Platforma DA Arhivat în , la Wayback Machine., moldova24.info
  11. ^ „Partidul Forța Poporului (PFP) / partide.md”. e-democracy.md. 
  12. ^ „IRIM - Catedra Științe Politice”. irim.md.