Salman Schocken

Salman Schocken
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Margonin, voievodatul Polonia Mare, Polonia Modificați la Wikidata
Decedat (81 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Puntraschigna⁠(d), cantonul Graubünden, Elveția Modificați la Wikidata
ÎnmormântatHar Hamenuhot[*]​ Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
Frați și suroriSimon Schocken[*][[Simon Schocken |​]] Modificați la Wikidata
CopiiGideon Schocken[*][[Gideon Schocken (British-Israeli military officer)|​]]
Gershom Schocken[*][[Gershom Schocken (Israeli journalist and politician)|​]]
Theodore Schocken[*][[Theodore Schocken |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Germania
 Israel Modificați la Wikidata
Ocupațieeditor[*]​
om de afaceri
colecționar de artă[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba germană[5] Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Salman Z. Schocken (în ebraică שלמה זלמן שוקן; n. 29 octombrie 1877, Margonin, provincia Posen, Imperiul German (azi în Polonia) – d. 6 august 1959, Pontresina, Elveția) a fost un editor și om de afaceri evreu din Germania. El a trăit în Germania până în 1934, când a emigrat în Palestina și apoi în 1940 în Statele Unite ale Americii.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Germania

[modificare | modificare sursă]

Salman Schocken („S” din Salman se pronunță „Z”) a fost fiul unui negustor evreu din Posen.[6] În 1901 s-a mutat la Zwickau, un oraș german din sud-vestul Saxoniei, pentru a ajuta la administrarea unui magazin deținut de fratele său, Simon. Împreună au dezvoltat afacerea și au înființat un lanț de magazine în întreaga Germania. În Chemnitz și Stuttgart, Schocken i-a comandat arhitectului evreu german Erich Mendelsohn să construiască magazinele sucursale ale Kaufhaus Schocken. Prin 1928 lanțul comercial Schocken era unul dintre cele mai mari din Europa. După moartea fratelui său, Simon, în anul 1929 și apoi a prietenuluisău Franz Rosenzweig, Salman Schocken a devenit unicul proprietar al lanțului de magazine.[7]

În 1915, Schocken a fondat revista sionistă revista Der Jude, împreună cu Martin Buber. Schocken l-a sprijinit financiar pe Buber, la fel cum a făcut-o și cu alți scriitori evrei precum Gerschom Scholem și Șmuel Iosef Agnon. În 1930 a înființat Institutul Schocken pentru cercetări cu privire la poezia ebraică din Berlin, un centru de cercetare care avea misiunea de a descoperi și publica manuscrisele poeziilor medievale evreiești. Inspirația pentru acest proiect a fost visul lui de lungă durată de a găsi un echivalent evreiesc al literaturii fundamentale a Germaniei, precum era poemul epic german Cântecul Nibelungilor. În 1931, el a fondat editura Schocken Verlag, care a tipărit cărți ale scriitorilor evrei germani, cum ar fi Franz Kafka și Walter Benjamin, făcând cunoscute operele acestora; ea a retipărit, de asemenea, traducerea Buber-Rosenzweig a Bibliei. Aceste inițiative i-au adus porecla de „comerciantul mistic” din partea prietenului său, Scholem.

În 1933 naziștii i-au retras cetățenia germană lui Schocken. Ei l-au forțat să-și vândă companiile germane către Merkur AG, dar el a reușit să-și recupereze o parte dintre proprietăți după Al Doilea Război Mondial.

Palestina

[modificare | modificare sursă]

În 1934 Schocken a părăsit Germania și a imigrat în Palestina. El a construit la Ierusalim Biblioteca Schocken, proeictată, de asemenea, de Erich Mendelsohn, a fost membru al consiliului de administrație al Universității Ebraice din Ierusalim și a cumpărat ziarul Haaretz pentru 23.000 de lire sterline în 1935. Fiul său cel mai mare, Gershom Schocken, a devenit redactor-șef în 1939 și a deținut această poziție până la moartea sa, în anul 1990. Familia Schocken deține astăzi o pondere de 60% a acțiunilor ziarului. Salman Schocken a fondat, de asemenea, editura Schocken Ltd. și a deschis în 1945 la New York, cu ajutorul lui Hannah Arendt și Naum Glatzer, o altă ramură, Schocken Books. În 1987, Schocken Books a devenit o marcă a Knopf Doubleday Publishing Group, deținut de corporația media Bertelsmann, începând din 1998.

Schocken a devenit membru al consiliului de administrație al Fondului Național Evreiesc și a contribuit la achiziționarea de terenuri în zona golfului Haifa.[8]

Schocken a devenit un susținător al lui Șmuel Iosef Agnon încă din perioada cât au locuit amândoi în Germania.[9] Recunoscând talentul literar al lui Agnon, Schocken i-a plătit un salariu care l-a eliberat de grijile financiare și i-a permis să se dedice scrisului. Agnon a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1966, nu fără sprijinul relațiilor lui Schocken.[10]

Statele Unite ale Americii

[modificare | modificare sursă]

În 1940 Schocken a părăsit Palestina împreună cu familia sa, cu excepția unui singur fiu, și s-a stabilit în Statele Unite ale Americii.

Schocken a murit în 1959, în timp ce se afla în vacanță în Elveția.

Familie

[modificare | modificare sursă]

În 1910 Salman Schocken s-a căsătorit cu Zerline (Lilli) Ehrmann, o evreică germană de douăzeci de ani din Frankfurt. Au avut patru fii și o fiică. Fiul lor cel mare, Gustav Gershom Schocken, i-a succedat tatălui său la editura Schocken din Tel Aviv și la ziarul Haaretz. Un alt fiu, Gideon Schocken, a devenit luptător în cadrul Haganah și mai târziu general și șef al Direcției de Personal al Armatei Israeliene.

Schocken casă din Ierusalim

[modificare | modificare sursă]

Casa lui Salman Schocken se află pe strada Smolenskin nr. 7 din Rehavia (aka Rechavia), un cartier din Ierusalim.[11] Ea a fost proiectată tot de Erich Mendelsohn. Clădirea, construită din piatră de Ierusalim între 1934 și 1936, a fost inițial înconjurată de o grădină spațioasă de 1,5 acri (6.100 m2). În 1957, proprietatea a fost vândută Academiei de Muzică și Dans din Ierusalim, care a invitat un alt arhitect, Joseph Klarvin, pentru a proiecta o aripă frontală suplimentară cu săli de clasă. Klarvin a adăugat, de asemenea, un al treilea etaj, amenajând pergole în curte.[12]

Schocken a construit, de asemenea, o bibliotecă în Ierusalim pentru a adăposti valoroasa sa colecție de carte. Clădirea a fost, de asemenea, proiectată de Erich Mendelsohn și construită pe strada Balfour nr. 6. Astăzi, clădirea istorică adăpostește Institutul Schocken de Cercetări Evreiești al Seminarului Teologic Evreiesc din America. Institutul găzduiește Biblioteca Salman Schocken și alte importante arhive și colecții de cărți evreiești.[13]

Reparații

[modificare | modificare sursă]

Pe 12 iunie 2014, un tribunal din Berlin a acordat 50 de milioane de euro moștenitorilor supraviețuitori ai lui Salman Schoken din Israel, ca parte a despăgubirilor oferite pentru confiscarea Schocken AG de către regimul nazist în 1938.[14]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b „Salman Schocken”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Salman Schocken, SNAC, accesat în  
  3. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  4. ^ Salman Schocken, Brockhaus Enzyklopädie, accesat în  
  5. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  6. ^ "Man of the Book: Reading a Life of Salman Schocken - Forward.com"
  7. ^ Asian Hoffman and Peter Cole, Sacred Trash: the lost and found world of the Cairo Geniza, New York: Schocken books, 2011, p. 113 ff., citing the biography of Schocken by Anthony David, The Patron (New York, 2004).
  8. ^ 'Haaretz publisher Amos Schocken: Israel’s settlers have won', Haaretz, 24 iunie 2015
  9. ^ http://www.researchgate.net/publication/236702022_The_Patron_A_Life_of_Salman_Schocken_1877-1959_(review)
  10. ^ „National Yiddish Book Center - A Simple Story by S.Y. Agnon”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  11. ^ „Houses From Within - Weekend Events”. Batim.itraveljerusalem.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ „Sustainable Jerusalem: Schocken residence”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „The Library - The Schocken Institute”. Schocken-jts.org.il. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ Karin Matussek (). „Jewish Family Awarded $68 Million for 1938 Nazi Store Seizures”. Bloomberg. Accesat în .  Mai multe valori specificate pentru |nume= și |author= (ajutor)

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]