Thomas Dixon Jr.

Thomas Frederick Dixon Jr.
Date personale
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Shelby, Carolina de Nord, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (82 de ani)[5][1][3][4][2] Modificați la Wikidata
Raleigh, Carolina de Nord, SUA Modificați la Wikidata
PărințiAmanda Elvira McAfee Dixon[*][[Amanda Elvira McAfee Dixon (mother of Thomas Dixon, Jr.)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriA. C. Dixon[*][[A. C. Dixon (American pastor (1854–1925))|​]]
Elizabeth Delia Dixon-Carroll[*][[Elizabeth Delia Dixon-Carroll (American suffragist)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMadelyn Clare[*][[Madelyn Clare (Early 20th century American actor (1894-1975))|​]]
Harriet Bussey Dixon[*][[Harriet Bussey Dixon (first spouse of Thomas Dixon)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
ReligieBisericile baptiste Modificați la Wikidata
Ocupațieregizor de film
avocat
romancier[*]
politician
scenarist
dramaturg
scriitor
preot[*]
white supremacist[*][[white supremacist (person holding white supremacist views)|​]] Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiRaleigh Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[6] Modificați la Wikidata
Activitate
Mișcare politicăCauza Pierdută a Confederației

Thomas Frederick Dixon Jr. (n. 11 ianuarie 1864 - d. 3 aprilie 1946) a fost un supremacist american, politician, avocat, preot baptist, romancier, dramaturg și regizor. Caracterizat drept un „rasist profesionist”,[7] Dixon a redactat două romance bestseller,The Leopard's Spots: A Romance of the White Man's Burden—1865–1900 (1902) și The Clansman: A Historical Romance of the Ku Klux Klan (1905), care au descris într-un mod pozitiv politica confederată, a susținut cauza pierdută a Confederației, s-a opus acordării de drepturi persoanelor de culoare și a glorificat organizația Ku Klux Klan. Regizorul D.W.Griffith a ecranizat lucrarea The Clansman în Nașterea unei Națiuni (1915), film care a contribuit la renașterea Klanului în secolul XX.

Dixon s-a născut în Shelby, Carolina de Nord, fiul lui Thomas Jeremiah Frederick Dixon II și al Amandei Elvira McAfee, fiica unui colonist și proprietar de sclavi din Comitatul York, Carolina de Sud.[8] Fratele său mai mare, preotul Amzi Clarence Dixon, a contribuit la editarea The Fundamentals, o serie de articole care au influențat fundamentalismul creștin, fiind considerat „unul dintre cei mai importanți preoți din acea perioadă”.[9] Fratele său mai mic, Frank Fixon, a fost la rândul său preot.[10]

Tatăl lui Dixon, Thomas J.F. Fixon Sr., cu origini anglo-scoțiene pe partea paternă și germane pe cea maternă, a fost un cunoscut preot baptist, proprietar de terenuri și de sclavi. Străbunicul său de pe partea maternă, Frederick Hambright, a fost un imigrant german care a luptat atât în miliția locală, cât și regimentele Carolina de Nord din Armata Continentală în timpul Războiului de Independență.[11] Dixon Sr. a moștenit sclavi și proprietăți de la socrul primei sale soții; sclavii aveau o valoare de 100.000 dolari în 1862.[9][12]

În adolescență, Dixon a lucrat la ferma familiei, o experiență pe care o caracteriza drept negativă, însă care l-a ajutat să înțeleagă situația omului muncitor.[9][12] Acesta a crescut în epoca de reconstrucție a Statelor Unite. Confiscarea proprietăților familiei de către guvern, politicienii locali corupți, trupele unioniste răzbunătoare și starea de anarhie l-au transformat într-un opozant al reformelor reconstrucției.[9]

Relațiile familiei Dixon cu Ku Klux Klan

[modificare | modificare sursă]

Tatăl lui Dixon, Thomas Dixon Sr., și unchiul său de pe partea maternă, Leroy McAfee, s-au alăturat Klanului în epoca reconstrucției cu scopul de a „instaura ordinea” într-o perioadă tumultoasă. McAfee a fost liderul Ku Klux Klan în Piedmont, Carolina de Nord.[13][14] Dixon Jr. a rămas impresionat de unchiul său căruia i-a dedicat lucrarea The Clansman: „În memoria unui lider irlandezo-scoțian din Sud, unchiul meu, Colonelul Leroy McAfee, Grand Titan al Imperiului Invizibil Ku Klux Klan”.[15] Dixon a menționat că una dintre cele mai vechi amintiri pe care le are include o paradă a organizației KKK pe străzile satului într-o noapte cu lună plină din 1869 când acesta avea cinci ani.[13] Într-o altă amintire din copilărie, un soldat confederat acuza un bărbat de culoare de viol și cerea ajutorul familiei lui Dixon. Mama lui Dixon a lăudat Klanul după ce a spânzurat și împușcat presupusul violator în centrul orașului.[9][14][16]

  • The Leopard's Spots: A Romance of the White Man's Burden—1865–1900 (1902)
  • The One Woman: A Story of Modern Utopia (1903)
  • The Clansman: A Historical Romance of the Ku Klux Klan (1905)
  • The Traitor: A Story of the Fall of the Invisible Empire (1907)
  • Comrades: A Story of Social Adventure in California (1909)
  • The Root of Evil (1911)
  • The Sins of the Father: A Romance of the South (1912)
  • The Southerner: A Romance of the Real Lincoln (1913)
  • The Victim: A Romance of the Real Jefferson Davis (1914)
  • The Foolish Virgin: A Romance of Today (1915)
  • The Fall of a Nation. A Sequel to The Birth of a Nation (1916)
  • The Way of a Man. A Story of the New Woman (1918)
  • The Man in Gray. A Romance of North and South (1921)
  • The Black Hood (1924)
  • The Love Complex (1925). [17]
  • The Sun Virgin (1929) (On Francisco Pizarro.)
  • Companions (1931) (Based on The One Woman.)
  • The Flaming Sword (1939)
  • From College to Prison, piesă de teatru, Wake Forest Student, Ianuarie 1883.[17]
  • The Clansman (1905).
  • The Traitor (1908)[17]
  • The Sins of the Father (1909)[17]
  • Old Black Joe, one act (1912)
  • The Almighty Dollar (1912)
  • The Leopard's Spots (1913)
  • The One Woman (1918)
  • The Invisible Foe (1918).
  • The Red Dawn: A Drama of Revolution
  • Robert E. Lee,, piesă de teatru în cinci acte (1920)
  • A Man of the People. A Drama of Abraham Lincoln (1920).

Cinematografie

[modificare | modificare sursă]
  • Nașterea unei națiuni (1915)
  • The Fall of a Nation (1916) (pierdut)
  • The Foolish Virgin (1916)
  • The One Woman (1918)
  • Bolshevism on Trial (1919)
  • Wing Toy (1921) (lost)
  • Where Men Are Men (1921)
  • Bring Him In (1921)
  • Thelma (1922)
  • The Mark of the Beast (1923)
  • The Brass Bowl (1924)
  • The Great Diamond Mystery (1924)
  • The Painted Lady (1924)
  • The Foolish Virgin (1924) (pierdut)
  • Champion of Lost Causes (1925)
  • The Trail Rider (1925)
  • The Gentle Cyclone (1926)
  • The torch; a story of the paranoiac who caused a great war (scenariu, 1934)
  • Nation Aflame (1937)
  1. ^ a b Thomas Dixon, Find a Grave, accesat în  
  2. ^ a b Thomas Dixon, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  3. ^ a b Thomas Dixon, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b Thomas Dixon, Jr., Internet Broadway Database, accesat în  
  5. ^ a b Dixon, Thomas (11 January 1864–03 April 1946), author, clergyman, and lecturer[*][[Dixon, Thomas (11 January 1864–03 April 1946), author, clergyman, and lecturer (encyclopedia article)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. '^ Benbow, Mark E. (October 2010). Birth of a Quotation: Woodrow Wilson and 'Like Writing History with Lightning. Journal of the Gilded Age and Progressive Era. 9. pp. 509–533. JSTOR 20799409.
  8. ^ Crowe, Karen (1984). "Preface". In Crowe, Karen (ed.). Southern horizons : the autobiography of Thomas Dixon. Alexandria, Virginia: IWV Publishing. pp. xv–xxxiv. OCLC 11398740
  9. ^ a b c d e Cook, Raymond A. (1974). Thomas Dixon. Lexington, Kentucky: Twayne. ISBN 9780850702064. OCLC 878907961.
  10. ^ "The Preaching Dixons". Shelby Star (Shelby, North Carolina). November 27, 2000.
  11. ^ Society, Sons of the American Revolution Empire State (1899). Register of the Empire State Society of the Sons of the American Revolution. The Society.
  12. ^ a b Gillespie, Michele K.; Hall, Randal L. (2006). Thomas Dixon Jr. and the Birth of Modern America. Louisiana State University Press. ISBN 0-8071-3130-X.
  13. ^ a b Bloomfield, Maxwell (1964). "Dixon's The Leopard's Spots: A Study in Popular Racism". American Quarterly. 16 (3). pp. 387–401.
  14. ^ a b Roberts, p. 202.
  15. ^ Dixon, Jr., Thomas (1905). The Clansman, an Historical Romance of the Ku Klux Klan. New York: Doubleday, Page & Company.
  16. ^ Dixon, Jr., Thomas (November 1905). "The story of Ku Klux Klan : some of its leaders, living and dead". Walker's Magazine. 1 (4). pp. 21–31.
  17. ^ a b c d Slide, Anthony (2004). American Racist: The Life and Films of Thomas Dixon. Lexington, Kentucky: University Press of Kentucky. ISBN 0-8131-2328-3.
  • Lehr, Dick (2017). The birth of a movement : how "Birth of a Nation" ignited the battle for civil rights (2nd ed.). New York: PublicAffairs. ISBN 9781586489878.
  • Gillespie, Michele K.; Hall, Randal L. (2006). Thomas Dixon Jr. and the Birth of Modern America. Louisiana State University Press. ISBN 0-8071-3130-X.
  • Slide, Anthony (2004). American Racist: The Life and Films of Thomas Dixon. Lexington, Kentucky: University Press of Kentucky. ISBN 0-8131-2328-3.
  • McGee, Brian R. (2000). "Thomas Dixon's The Clansman: Radicals, Reactionaries, and the Anticipated Utopia". Southern Communication Journal. 65. pp. 300–317.
  • McGee, Brian R. "The Argument from Definition Revised: Race and Definition in the Progressive Era", pp. 141–158, Argumentation and Advocacy, Vol. 35 (1999)
  • Gilmore, Glenda Elizabeth. Gender and Jim Crow: Women and the Politics of White Supremacy in North Carolina, 1986-1920. Chapel Hill: The University of North Carolina Press, 1996. ISBN 0-8078-2287-6
  • Williamson, Joel. A Rage for Order: Black-White Relations in the American South Since Emancipation, Oxford, 1986. ISBN 0-19-504025-2
  • Roberts, Samuel K. (1980). "Kelly Miller and Thomas Dixon Jr. on Blacks in American Civilization". Phlyon. 41 (2). pp. 202–209.
  • Cook, Raymond A. (1974). Thomas Dixon. Twayne. ISBN 0-8057-0206-7.
  • Davenport, F. Garvin, Jr. (August 1970). "Thomas Dixon's Mythology of Southern History". Journal of Southern History. 36 (3). pp. 350–367.
  • Bloomfield, Maxwell (1964). "Dixon's The Leopard's Spots: A Study in Popular Racism". American Quarterly. 16 (3). pp. 387–401.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]