Ultima cursă | |
Die letzte Heuer | |
![]() Afișul românesc al filmului | |
Titlu originar | Die letzte Heuer |
---|---|
Gen | film dramatic |
Regizor | Ernst Wilhelm Fiedler |
Scenarist | Richard Nicolas |
Bazat pe | romanul omonim a lui Ludwig Turek |
Studio | DEFA |
Director de imagine | Karl Plintzner |
Montaj | Anneliese Schlüter |
Muzica | Horst Hans Sieber |
Distribuție | Hans Klering Inge Keller Hermann Stövesand Werner Pledath |
Premiera | 12 aprilie 1951 ![]() |
Premiera în România | |
Durata | 90 minute a/n |
Țara | ![]() |
Limba originală | germană |
Disponibil în română | subtitrat |
Prezență online | |
Modifică date / text ![]() |
Ultima cursă (titlul original: în germană Die letzte Heuer) este un film dramatic german, realizat în 1951 de regizorul Ernst Wilhelm Fiedler, după romanul omonim a scriitorului Ludwig Turek, protagoniști fiind actorii Hans Klering, Inge Keller, Hermann Stövesand, Werner Pledath.[1]
Fochistul Heini Holler s-a îmbolnăvit în 1935, în timp ce nava sa se afla staționată în Grecia. Fiind trecut în rezervă, se prezintă la consulatul german. Acolo este îmbarcat și trimis la Bremerhaven la bordul unui vapor german. Însă nu știe că este precedat de o telegramă de la Gestapo.
La sosirea în Bremerhaven, Holler este arestat de Gestapo ca fiind „suspect politic". Ca urmare, tovarășii săi răpesc un consul, ținându-l ostatic pe un iaht de contrabandă. Prin această acțiune de solidaritate, Holler, cu ajutorul Sindicatului Internațional al marinarilor, va putea să ajungă în Uniunea Sovietică...