Virgil Dridea | |||
---|---|---|---|
Informații generale | |||
Data nașterii | |||
Locul nașterii | Ploiești, România | ||
Data decesului | (81 de ani)[1] | ||
Locul decesului | Ploiești, România | ||
Post |
mijlocaș mijlocaș lateral[*] | ||
Cluburi de seniori* | |||
Ani | Club | Ap | (G) |
1958-1968 | Petrolul Ploiești | 82 | |
Echipe antrenate | |||
1970–1978 | Metalul Plopeni (secund) | ||
1978–1983 | Metalul Plopeni | ||
1983–1985 | Atlético Petróleos do Huambo(d) | ||
1985–1988 | Prahova Ploiești | ||
1988–1992 | Petrolul Ploiești | ||
1992–1993 | Echipa națională de fotbal a Siriei | ||
1994–1995 | Dacia Unirea Brăila | ||
1995–1996 | Metalul Plopeni | ||
1996–1997 | Al-Jaish SC (Siria)(d) | ||
1997–1999 | Năvodari | ||
1999–2000 | Petrolul | ||
2000–2001 | Năvodari | ||
2001–2002 | Cimentul Fieni | ||
2002–2003 | CF Chindia Târgoviște | ||
2003–2004 | Metalul Plopeni | ||
2004 | Petrolul | ||
* Apariții și goluri pentru echipa de club doar în cadrul campionatului intern | |||
Modifică date / text |
Virgil Dridea (n. , Ploiești, România – d. , Ploiești, România)[2][3], cunoscut și sub numele de Dridea II sau Puiu Dridea, a fost un fotbalist și antrenor român.
S-a născut la 17 noiembrie 1940, în Ploiești. Era fratele mai mic al lui Mircea Dridea, care a fost, de asemenea, un remarcabil fotbalist și antrenor.[4] A început să joace fotbal la „piticii” clubului Petrolul, apoi la echipa aceluiași club ploieștean.[5]
Virgil Dridea a jucat ca mijlocaș și atacant (extremă stânga) în 82 de meciuri pentru Petrolul Ploiești, în perioada 1958-1968.
A debutat în Divizia A pe 24 august 1958 pentru „Lupii galbeni”, într-o victorie cu 3-0 împotriva echipei Jiul Petroșani. La sfârșitul acelui sezon (1958-1959) a îmbrăcat tricoul de campion al României la fotbal, alături de coechipierii săi.[5]
În returul campionatului 1965-1966, Dridea II a reușit un gol de excepție, direct din corner, în meciul decisiv cu Rapidul, principala adversară a petroliștilor în lupta pentru titlul de campioană din acel sezon. Meciul s-a încheiat cu scorul de 1-0, Petrolul reușind astfel să câștige al treilea campionat în perioada postbelică.[4]
Acest titlu, din 1966, a permis echipei Petrolul să joace din nou în Cupa Campionilor Europeni, adversară fiindu-i campioana Angliei, FC Liverpool (de remarcat și faptul că în acel an Anglia cucerise titlul de campioană mondială). În primul meci, disputat în deplasare, Petrolul a pierdut cu scorul 0-2, dar în meciul retur, disputat pe 12 octombrie 1966 la Ploiești, a adus o strălucită victorie pentru petroliști: 3-1 (au marcat Moldoveanu, Boc și Mircea Dridea pentru ploieșteni, respectiv Roger Hunt(d) pentru „cormorani”). A fost singura victorie repurtată până în prezent de vreo formație din România împotriva celor de la FC Liverpool. Antrenorul Constantin Cernăianu a folosit formația standard, cu care câștigase campionatul 1965-1966: Mihai Ionescu – Pahonțu, Boc, Florea, Mocanu – Dincuță, Dragomir – Moldoveanu, Dridea I, Badea, Dridea II. În meciul al treilea, de baraj, disputat pe teren neutru (la Bruxelles), FC Liverpool a câștigat cu 2-0, calificându-se în optimile de finală ale competiției.[2]
Pe parcursul a opt ediții, a adunat 82 de jocuri în tricoul petrolist, toate în Divizia A, ultimul joc la Petrolul fiind pe 3 septembrie 1968, tot într-o partidă cu Jiul Petroșani (3-1). În 1968, Dridea II s-a transferat la Metalul Plopeni, unde, în 1970, și-a început cariera de antrenor de fotbal, ca antrenor secund al lui Gheorghe Bărbulescu.[5]
Petrolul Ploiești
Virgil Dridea a fost și un cunoscut manager de fotbal în România, unde a condus mai multe cluburi, precum Metalul Plopeni, Petrolul Ploiești, Prahova Ploiești, Dacia Unirea Brăila, Midia Năvodari, Cimentul Fieni și Chindia Târgoviște. De asemenea, a antrenat în Angola și Siria, unde a condus Atlético Petróleos do Huambo(d), Al-Jaish SC (Siria)(d) și Echipa națională de fotbal a Siriei.[6][7][8]
Ca antrenor la Petrolul Ploiești, a promovat echipa în Divizia A în 1989 și i-a dus din nou pe ploieșteni în competițiile europene, sub comanda sa „găzarii” întâlnind-o pe Anderlecht Bruxelles, în ediția 1989-1990 a Cupei UEFA. A revenit pe banca Petrolului, ca antrenor, în sezonul 1999-2000, iar în perioada 1 iulie 2004-31 decembrie 2004 a avut cel de-al treilea mandat de antrenor la cârma „lupilor galbeni”.[8]
Spre finalul vieții, a fost oficial al AJF Prahova, dar și unul dintre fondatorii noului club Petrolul, începând cu 2016, când echipa a luat-o de jos, din Liga a IV-a, reușind, în 2022, revenirea în prima ligă a fotbalului din România.[8][2]
|