Zora Dirnbach

Zora Dirnbach
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Osijek, cantonul Osijek-Baranja, Croația Modificați la Wikidata
Decedată (89 de ani) Modificați la Wikidata
Zagreb, Croația Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăMirogoj[*][2] Modificați la Wikidata
Cetățenie Croația Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitoare
jurnalistă
scenaristă
redactor[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba croată[3] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiFilozofski fakultet u Zagrebu[*][[Filozofski fakultet u Zagrebu (faculty within the University of Zagreb, Croatia)|​]]
PatronajUniversitatea din Zagreb  Modificați la Wikidata

Zora Dirnbach (n. , Osijek, cantonul Osijek-Baranja, Croația – d. , Zagreb, Croația) a fost o jurnalistă, scriitoare și scenaristă evreică croată⁠(d).[4]

S-a născut în 22 august 1929 la Osijek. Tatăl ei era evreu, iar mama ei era o catolică austriacă care s-a convertit la iudaism în 1922.[5][6][7][8][9] A crescut împreună cu sora ei, Gertruda. Tatăl ei deținea fabrica de hârtie „Mursa Mill” din Osijek.[7][8][9] Deși a fost botezată creștină de familia ei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în încercarea de a-i salva viața, Zora Dirnbach s-a considerat o evreică croată atee. Mama le-a botezat pe Zora și pe sora ei la o biserică la începutul războiului, plătindu-l pe preot să falsifice data botezului lor.[7]

Cu toate acestea, membrii familiei Dirnbach nu au putut să evite stigmatul originii lor evreiești. Gertrude nu a îndrăznit să meargă la școală nici după botez, în timp ce Zora a făcut-o. Mama ei dorea ca ea să se simtă egală cu restul copiilor de vârsta ei și să scape de sentimentul de inferioritate care era impus evreilor la acea vreme. În timpul școlii, Zora a avut mai multe situații neplăcute când anumiți elevi au urmărit-o și au spus că „miroase aici a jidaucă”, dar unii dintre colegii ei au apărat-o. Un lagăr de concentrare a fost amplasat în casa natală a Zorei din Osijek, care făcea parte dintr-un grup de clădiri de lângă fabrica părăsită a tatălui ei. Pe măsură ce fabrica a fost mutată într-o altă parte a orașului la mijlocul anilor 1930, au rămas hale și depozite goale, care au constituit pentru ustași un loc ideală pentru un lagăr temporar. Aici au fost adăpostiți timp de o lună bătrânii și copiii foarte mici înainte ca, la 22 august 1942, să fie îmbarcați în vagoane de vite și trimiși în lagărele de la Auschwitz și la Jasenovac. Mama și sora Zorei au supraviețuit Holocaustului, dar mulți membri ai familiei ei nu au supraviețuit.[7][9][10] Printre membrii uciși ai familiei Dirnbach se numără bunica Zorei, Hermina Glatter-Dirnbach,[11] care a fost ucisă de ustași la Jasenovac, cu o lovitură de ciocan în cap,[7] și unchiul Samuel Dirnbach,[12] mătușa Giza Dirnbach,[13] vărul Alfred Dirnbach[14] și multe alte rude. O parte a familiei Zorei, inclusiv tatăl ei, au evadat în Italia.[7][9][10][15]

Zora Dirnbach a studiat istoria artei la Facultatea de Filosofie⁠(d) a Universității din Zagreb. Începând din 1949 a lucrat ca jurnalistă și redactoare la secția culturală a unor ziare cotidiene și la Radio Zagreb⁠(d). În anul 1958 a fost angajată ca dramaturg la programul 1 al Radio Zagreb, iar în perioada 1963–1991 a lucrat ca dramaturg și redactor la departamentul Teatru TV al Radio-Televiziunii Zagreb⁠(d) (acum Radioteleviziunea Croată). Zora Dirnbach a scris trei scenarii de film (inclusiv pentru filmul premiat Deveti krug⁠(d)), peste o duzină de adaptări ale unor piese de teatru radiofonic (dintre care majoritatea au fost jucate în străinătate), scenarii de filme TV și a două seriale de televiziune și, în plus, a dramatizat și tradus un număr mare de piese radiofonice și de televiziune. A predat timp de câțiva ani, în calitate de profesor asociat, un curs de dramaturgie TV la Academia de Artă Dramatică a Universității din Zagreb⁠(d). A participat la mai multe congrese internaționale ale dramaturgilor TV europeni, care au avut loc la Viena, Stockholm, Londra, Copenhaga, München și Monte Carlo. Piesa de teatru radiofonic Alkimonova jabuka și filmul de televiziune Taj dugi, dugi put⁠(d) au fost incluse în diverse antologii autohtone și străine de texte de piese radiofonice și de televiziune.[7][9][16][17]

Ea a publicat mai multe romane și volume de proză scurtă și a fost membră a Societății Scriitorilor Croați⁠(d). Scrierile Zorei Dirnbach au fost inspirate de tragedia Holocaustului, precum și de tragedia personală și familială, aducând o contribuție neprețuită la cunoașterea istoriei comunității evreiești din Zagreb. S-a implicat permanent în cadrul consiliului comunității evreiești din Zagreb: a condus comitetul de informare al comunității evreiești din Zagreb și a adus, de asemenea, servicii importante comunității.[9][18] Zora Dirnbach a murit pe 19 aprilie 2019.[19]

Zora Dirnbach a obținut mai multe premii în cariera ei:

  • premiul pentru scenariu la primul concurs anonim iugoslav pentru scenarii de film de la Sarajevo (1956);
  • premiul Arena de Aur pentru filmul anului la Festivalul de Film de la Pula (1960) – pentru filmul [[{{{2}}}|Deveti krug]]⁠(sh)[traduceți] și
  • un premiu la concursul anonim al Teatrului Național Croat⁠(d), cu ocazia aniversării a 100 de ani a acelui teatru, pentru piesa Noć štakora (1968).[16]

Scenarii de piese radiofonice

[modificare | modificare sursă]
  • Sestre Barsalli (1956)
  • Krug bez točke (1957)
  • Iz pepela feniksa (1958)
  • Alkimonova jabuka (1962)
  • Zrno do zrna, matek do mjeseca (1965)
  • Voda (1968)
  • Partija šaha (1969)
  • Pohrana (2002)

Scenarii de filme

[modificare | modificare sursă]

Filme de cinema și TV

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Zora Dirnbach, Hrvatski biografski leksikon 
  2. ^ https://www.gradskagroblja.hr/trazilica-pokojnika/15, accesat în   Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  4. ^ Staff. „Holocaust Survivors and Victims Database: Zora Dirnbach”. United States Holocaust Memorial Museum. Accesat în . [nefuncțională]
  5. ^ Ivo Goldstein, 2001, pp. 486, 487
  6. ^ en United States Holocaust Memorial Museum. „Holocaust Survivors and Victims Database: Zora Dirnbach”. Accesat în . [nefuncțională]
  7. ^ a b c d e f g Vlado Vurušić (). „Zora Dirnbach: 'Čekala sam 20 godina 'Deveti krug' (în croată). Jutarnji list⁠(d). Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ a b Snješka Knežević, 2011, p. 112
  9. ^ a b c d e f Ha-Kol (Glasilo Židovske zajednice u Hrvatskoj); Nataša Maksimović Subašić; Zora Dirnbach – Svjetionik s one strane nacionalizma; pp. 4, 5, 6, 7; broj 110, lipanj/srpanj/kolovoz 2009.
  10. ^ a b OSCE/ODIHR, Kuća Anne Frank, Ministarstvo znanosti, obrazovanja i športa Republike Hrvatske, Agencija za odgoj i obrazovanje (nastavni materijali za povijest Židova i antisemitizma); Antisemitizam: vječni sukob?; p. 2; 2013.
  11. ^ en „Hermina Dirnbach”. Stranica svjedočanstva Zora Dirnbach (unuka). Yad Vashem. Accesat în . 
  12. ^ en „Samuel Dirnbach”. Stranica svjedočanstva Zora Dirnbach (nećakinja). Yad Vashem. Accesat în . 
  13. ^ en „Giza Dirnbach”. Stranica svjedočanstva Zora Dirnbach (nećakinja). Yad Vashem. Accesat în . 
  14. ^ en „Alfred Dirnbach”. Stranica svjedočanstva Zora Dirnbach (sestrična). Yad Vashem. Accesat în . 
  15. ^ Željka Godeč (). 'Manjinama danas nije bitno bolje nego pod Tuđmanom'. Nacional. Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ a b „Zora Dirnbach”. Hrvatsko društvo pisaca. Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „DIRNBACH, Zora”. Židovski biografski leksikon (în croată). Miroslav Krleža Institute of Lexicography⁠(d). Accesat în . 
  18. ^ „Manjinama danas nije bitno bolje nego pod Tuđmanom”. Nacional⁠(d) (în croată) (368). . Accesat în . 
  19. ^ „Umrla scenaristica i dramaturginja Zora Dirnbach”. www.vecernji.hr (în croată). Accesat în . 
  • Goldstein, Ivo (). Holokaust u Zagrebu. Zagreb: Novi Liber. ISBN 953-6045-19-2. 
  • Snješka Knežević, Aleksander Laslo (). Židovski Zagreb. Zagreb: AGM, Židovska općina Zagreb. ISBN 978-953-174-393-8. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]