Șubrănești, Zastavna

Șubrănești
Шубранець
—  Comună  —
Șubrănești se află în Regiunea Cernăuți
Șubrănești
Șubrănești
Șubrănești (Regiunea Cernăuți)
Poziția geografică
Șubrănești se află în Ucraina
Șubrănești
Șubrănești
Șubrănești (Ucraina)
Poziția geografică
Coordonate: 48°24′00″N 25°53′10″E ({{PAGENAME}}) / 48.40000°N 25.88611°E
ȚarăUcraina Ucraina
RegiuneCernăuți
RaionZastavna
KOATUU7321589501
ReședințăȘubrănești
ComponențăȘubrănești
Altitudine200 m.d.m.
Populație (2007)
 - Total1.787 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal59454
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Șubrănești, întâlnit și sub forma Șubraneț sau Dumbrava de Sus (între 1942-1944)[1] (în ucraineană Шубранець, transliterat Șubraneț și în germană Schubranetz) este un sat reședință de comună în raionul Zastavna din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are 1,787 locuitori, preponderent ucraineni (ruteni).

Satul este situat la o altitudine de 200 metri, pe ambele maluri ale pârâului Șubraneț (afluent al Prutului), în partea de centru-sud a raionului Zastavna.

Istorie

[modificare | modificare sursă]

Localitatea Șubrănești a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Este atestată documentar pentru prima dată la 18 octombrie 1435, intr-un uric de danie al lui Iliaș I catre un anume pan (mare boier) Stan Babici.[2]

După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic în anul 1775, localitatea Șubrănești a făcut parte din Ducatul Bucovinei, guvernat de către austrieci, făcând parte din districtul Sadagura (în germană Sadagora).

După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, satul Șubrănești a făcut parte din componența României, în Plasa Prutului a județului Cernăuți. Pe atunci, majoritatea populației era formată din ucraineni.

Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componența României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene.

Începând din anul 1991, satul Șubrănești face parte din raionul Zastavna al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 10 (4+6), reprezentând 0,58% din populație [3]. În prezent, satul are 1.787 locuitori, preponderent ucraineni.

Demografie

[modificare | modificare sursă]




Componența lingvistică a comunei Șubrănești

     Ucraineană (98,94%)

     Alte limbi (1,06%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației comunei Șubrănești era vorbitoare de ucraineană (98,94%), existând în minoritate și vorbitori de alte limbi.[4]


1989: 1.738 (recensământ)
2007: 1.787 (estimare)

Recensământul din 1930

[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Șubrănești (județul Cernăuți)

     Români (1,39%)

     Ruteni (96,83%)

     Altă etnie (1,78%)




Componența confesională a comunei Șubrănești

     Ortodocși (98,13%)

     Altă religie (1,87%)

Conform recensământului efectuat în 1930[5], populația comunei Șubrănești se ridica la 2.086 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau ruteni (96,83%), cu o minoritate de români (1,39%). Alte persoane s-au declarat: germani (5 persoane), ruși (2 persoane), cehi\slovaci (12 persoane), polonezi (14 persoane) și evrei (4 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (98,13%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (5 persoane), romano-catolici (19 persoane), evanghelici\luterani (3 persoane), armeano-catolici (6 persoane) și mozaici (6 persoane).


Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Codul general al României: (Codurile, legile și regulamentele în vigoare) Întocmit după textele oficiale, Volumul 30,Partea 1
  2. ^ Cihodaru, C.; Caproșu, I.; Șimanschi, L. (). Documenta Romaniae Historica : A. Moldova. I (1384-1448). București: Editura Academiei Republicii Socialiste România. Accesat în . 
  3. ^ „Dr. Ion Popescu - Cap. II. Populația românofonă din Regiunea Cernăuți la sfârșitul perioadei sovietice (Nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herței)” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii Cernăuți pe localități”. Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Populația statornică în 1930, p. 122, Institutul Central de Statistică

Legături externe

[modificare | modificare sursă]