Albert Wass

Albert Wass

Scriitorul în 1943
Date personale
Născut8 ianuarie 1908
Răscruci, Regatul Ungariei
Decedat (90 de ani)
Astor, SUA
Cauza decesuluisinucidere Modificați la Wikidata
Căsătorit cuÉva Siemers, Elisabeth McClaint
CopiiVid, Csaba, Huba, Miklós, Géza, Endre
Cetățenie România
 Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieprozator
Limbi vorbitelimba maghiară[1][2] Modificați la Wikidata
PatronajUniversitatea Florida
Nyugat[*][[Nyugat (Hungarian literary journal)|​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Baumgarten
Premiul Baumgarten  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Statuia lui Wass Albert
Castelul Bánffy din Răscruci. Aici s-a născut Albert Wass
Țaga, Conacul Wass din Țaga, jud.Cluj
Mormântul lui Albert Wass din comuna Brâncovenești

Albert Wass, conte de Czege și Szentegyed (n. , Răscruci, Cluj, Austro-Ungaria – d. , Astor⁠(d), Comitatul Volusia, Florida, SUA) a fost un scriitor maghiar din Transilvania.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Răscruci, Comitatul Cluj (din Austro-Ungaria). A fost fiul lui Endre Wass (1886–1975) și al baronesei Ilona Bánffy de Losonc (1883–1960). A fost un nobil maghiar, deținând titlul de Conte de Czege și Szentegyed, fiind totodată inginer forestier, scriitor și poet.

În perioada ocupării Transilvaniei de Nord din timpul celui de Al Doilea Război Mondial, ca urmare a dictatului de la Viena, prin scrierile sale a fost premiat de înalte instituții academice din Ungaria, fiind numit totodată membru al Academiei Ungare, pentru cunoștințele sale forestiere.[3]

A decedat în urma sinuciderii, la 17 februarie, 1998 în Astor, Florida.

Helikon

[modificare | modificare sursă]

Albert Wass făcea parte din cercul literar Helikon fondat la inițiativa contelui János Kemény în 1926 care a invitat în mod regulat în castelul său din Brâncovenești 28 dintre cele mai proeminente personaje literare maghiare din România. La reuniuni au participat: Lajos Áprily, Mária Berde, Jenő Dsida, Zoltán Jékely, Károly Kós, Aladár Kuncz, József Nyírő, Sándor Reményik, Ferenc Szemlér, Áron Tamási, László Tompa și mulți alții.[4]

Judecarea și condamnarea

[modificare | modificare sursă]

În mai 1946, atât Albert Wass cât și tatăl său Endre Wass, au fost condamnați la moarte în contumacie de Tribunalul Cluj, iar posesiunile le-au fost confiscate,[5] fiind responsabili pentru evenimentele care au avut loc în septembrie 1940, când un locotenent ungur, pe nume Pakucs, a arestat șase locuitori din Sucutard[6] și a executat patru dintre ei (doi români și două evreice) în localitatea Țaga.[6][7] Albert Wass a fost responsabil și pentru instigarea și provocarea măcelului de la Mureșenii de Câmpie, când soldați unguri, conduși de locotenentul Gergely Csordás, au ucis 11 persoane civile.[7]

Wass este în continuare considerat criminal de război de către justiția din România.[8] La 10 martie 2008, Curtea de Apel Cluj a respins cererea de revizuire formulată de petentul Andreas Wass, în calitate de fiu al condamnatului decedat Albert Wass, împotriva sentinței nr. 1 din 13 martie 1946 a Tribunalului Poporului, prin care acuzații Andrei Wass, Albert Wass și alții au fost condamnați la moarte în contumacie.[9] Albert Wass rămâne condamnat la moarte și prin decizia Înaltei Curți.[10]

Deși este considerat criminal de război, în localitățile majoritar maghiare din Transilvania,[11] dar și în mai multe localități din Ungaria, Albert Wass este omagiat în continuare de maghiari prin statui comemorative. Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România (MCA), afiliat la Anti-Defamation League, a protestat față de existența mai multor astfel de statui, sesizând Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în termenii „Cu deosebită îngrijorare am luat la cunoștință de faptul că statui ale lui Wass Albert, criminal de război condamnat în contumacie în 1946, sunt amplasate în instituții publice sau pe spații cu acces public”.[12][necesită sursă mai bună]

Fiul său, ofițer superior american, a fost unul dintre coordonatorii militari ai Războiului din Golf, moment după care a fost propus ca Reprezentat al Forțelor Armate Nord Americane pentru Europa de Est (post care i-ar fi conferit multe avantaje acolo), dar decizia a fost anulată, până să fie pus în funcție.[necesită citare] În Ungaria și în comunitatea maghiară, Wass este considerat un erou, un mare poet și o victimă[13] a regimului de atunci.

Opera

[modificare | modificare sursă]
  • 1934 Farkasverem (Groapa cu lupi) - roman [1] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • 1940 Csaba (Csaba) - roman [2]
  • 1940 Mire a fák megnőnek (Până când vor crește copacii) - roman, prima ediție: editura Révai Kiadó, Budapesta, 1942; ultima ediție: editura Mentor, Târgu Mureș, 1998, ISBN 9739263768; 18 ediții, din care 2 în limba engleză , până în anul 2006, [3] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • 1940 Jönnek! (Vin!) [4] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • 1941 A titokzatos őzbak (novellák) (Ciuta misterioasă) - volum de nuvele
  • 1941 Csalódás (Dezamăgire) - eseu, publicat în nr 15 al revistei „ ÜNNEP” la 15 august 1941.
  • 1943 A kastély árnyékában (La umbra castelului) - roman [5]
  • 1943 Egyedül a világ ellen (Singur împotriva lumii) - roman
  • 1943 Vérben és viharban (Însângerat în furtună)
  • 1944 Tavaszi szél és más színművek ( Vânt de primăvară și alte drame)-dramaturgie
  • 1945 Valaki tévedett (novellák 1945-49-ből) (Cineva a greșit) - nuvele din perioada 1945-49 [6] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • 1945 A költő és a macska (elbeszélések) (Poetul și pisica) - povestiri [7]
  • 1947 A rézkígyó (Șarpele de aramă)
  • 1949 Zsoltár és trombitaszó – Örökösök (novellák, karcolatok, levelek – posztumusz kisregény 1949-ből)
  • 1949 Adjátok vissza a hegyeimet! (Dati-mi muntii înapoi!) [8] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • 1951 Ember az országút szélén [9] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • 1952 Elvész a nyom (Se pierde urma ) [10] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • 1953 Tizenhárom almafa (Treisprezece meri)
  • 1958 Az Antikrisztus és a pásztorok (Antihristul și păstorii)
  • 1959 A funtineli boszorkány [11] Arhivat în , la Wayback Machine. Traducere în română de Cornel Câlțea publicată sub titlul Langă Scaunul Domnului de Mentor în 2000.
  • 1964 Átoksori kísértetek
  • 1965 Elvásik a veres csillag
  • 1967 M agukrahagyottak
  • 1974 Kard és kasza [12] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • 1975 Magyar örökségünk (Tanulmányok, hátrahagyott novellák, írások, interjúk) [13] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • 1978 Halálos köd Holtember partján [14] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • 1985 Hagyaték [15] Arhivat în , la Wayback Machine.
  • 1989 Te és a világ (novellák)
  • Eliza (scris în limba engleză)
  • Igazságot Erdélynek!
  • Józan magyar szemmel I-II. (publicisztikák)
  • Karácsonyi üzenetek – A temető megindul
  • Magyar pólus (Újabban fölkutatott versek, novellák, tárcák, közéleti írások, interjúk és levelek)
  • Népirtás Erdélyben
  • Hűség bilincsében
  • Hanky tanár úr
  • Se szentek, se hősök
  • A szikla alatti férfi
  • A sólyom hangja
  • Csillag az éjszakában
  • Black Hammock
  • Magyar Számadás
  • Nem nyugaton kel fel a nap
  • Voltam

Poezii, basme

  • 1927 Virágtemetés (versuri)
  • 1942 Tavak könyve (mese)
Tókirály és szile (Tavak könyve mesesorozat 1.)
A bölcs bölömbika (Tavak könyve mesesorozat 2.)
Évszakok teremtése (Tavak könyve mesesorozat 2.)
Csupafej, a jégmadár (Tavak könyve mesesorozat 4.)
Csámpás, a kis ruca (Tavak könyve mesesorozat 5.)
  • 1947 A láthatatlan lobogó (versuri)
  • 1946 Erdők könyve (mese)
Mese az erdőről (Erdők könyve sorozat 1.)
Bulámbuk (Erdők könyve sorozat 2.)
A vén gombacsináló (Erdők könyve sorozat 3.)
Éjjeli pávaszem (Erdők könyve sorozat 4.)
A kis szürke nyúl (Erdők könyve sorozat 5.)
A mátyás és az őz meséje (Erdők könyve sorozat 6.)
A hunok útra kelnek (Hun mondák könyve sorozat 1.)
Isten kardja (Hun mondák könyve sorozat 2.)
Emese álma (Magyar mondák könyve sorozat 1.)
Vérszerződés (Magyar mondák könyve sorozat 2.)
Szerencsés Pista (Válogatott magyar népmesék sorozat 1.)
A zenélő ezüst kecske (Válogatott magyar népmesék sorozat 2.)
A legkisebbik királyfi és a táltos paripa (Magyar népmesék sorozat 3.)
A zöldszakállú király fia (Magyar népmesék sorozat 4.)
Okos Kata (Magyar népmesék sorozat 5.)
A hét holló (Magyar népmesék sorozat 6.)
A repülő kastély

Amintirea

[modificare | modificare sursă]
  • Statuia lui Albert Wass din Zalaegerszeg
    Statuia lui Albert Wass din Zalaegerszeg
  • Statuia lui Albert Wass din Szeged
    Statuia lui Albert Wass din Szeged
  • Statuia lui Albert Wass din Harkány
    Statuia lui Albert Wass din Harkány
  • Placa mortuară, scrisă cu caractere latine și secuiești, în cimitirul din Eger
    Placa mortuară, scrisă cu caractere latine și secuiești, în cimitirul din Eger
  • Placă comemorativă pe zidul bisericii reformate din Kőbánya
    Placă comemorativă pe zidul bisericii reformate din Kőbánya

Referințe

[modificare | modificare sursă]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  3. ^ Géza, 2010. "Az erdélyi román hegylakók életéről valaha írt leglíraibb, legszebb, szeretettel leginkább teli regény A funtineli boszorkány."
  4. ^ „Kemény-kastély Marosvécs Kastély, Marosvécs”. www.utazzerdelybe.hu. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ Kovács, 2005, p. 159
  6. ^ a b Totok, 2003
  7. ^ a b Kovács, 2005, p. 160
  8. ^ „Ziarul de Mures”. Ziarul de mures. 
  9. ^ „Respingere de revizuire în procesul Wass”. ziuadecj.realitatea.net. Arhivat din original la . Accesat în . 
  10. ^ „Scriitorul Albert Wass rămâne condamnat la moarte și prin decizia Înaltei Curți”. [nefuncțională]
  11. ^ „A omorât 14 români în 1940. Acum are statuie în România! - Știri”. Libertatea.ro. . 
  12. ^ „Dezbateri parlamentare”. www.cdep.ro. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ http://www.irodalmijelen.hu/?q=node/675 Hat Wass-paradoxon
  14. ^ Cartea a fost publicată la Hamburg, redactor de carte fiind Andreas Graf Wass von Czege iar editor Fundația Edmund Siemers, fundație creată în memoria lui Edmund Siemers, un bogat om de afaceri german, care a fost bunicul Evei Siemers, soția lui Albert Wass.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]