Alexandru Graur

Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol.
Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor.
Alexandru Graur

Lingvistul Alexandru Graur
Date personale
Născut9 iulie 1900
Botoșani, România
Decedat9 iulie 1988, (88 de ani)
București, Republica Socialistă România
Căsătorit cuNeaga (Nina) Sion[1]
CopiiDumitru Graur
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Etnieevreică Modificați la Wikidata
Ocupațielingvist
Limbi vorbitelimba română[4]
limba franceză[2]
limba germană[2]
limba engleză[2]
limba rusă[2]
limba italiană[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Educație1. Facultatea de Litere și Filosofie din București
2. Universitatea Sorbona
Alma materUniversitatea din Paris
Facultatea de Litere a Universității din București  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din București
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București[2]
România Liberă[2]
Societatea Română de Radiodifuziune[2]
Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti”[2]  Modificați la Wikidata
Cunoscut pentru1. Decan al Facultății de Filologie
2. Director al Editurii Academiei
3. Emisiunea radiofonică „Limba noastră”
Partid politicPartidul Comunist Român
RudeMatei Socor[3]  Modificați la Wikidata
Premii1. Premiul Bibesco al Societății de Lingvistică din Paris
2. Premiul de Stat
3. Om de știință emerit
Membru titular al Academiei Române
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Alexandru Graur (n. , Botoșani, România – d. , București, România) a fost un lingvist, savant român de origine evreiască,[5] membru titular al Academiei Române (din 1955).[6]

Familia

[modificare | modificare sursă]

Graur s-a născut într-o familie de origine evreiască la Botoșani. Mama sa aparținea familiei de cărturari Sanielevici, din care au provenit și criticul literar Henric Sanielevici, precum și matematicianul Simion Sanielevici.

Din cauza profesiei de contabil a tatălui său, Graur împreună cu părinții a fost nevoit să schimbe deseori domiciliul.

Studii

[modificare | modificare sursă]

A fost elev al Liceului August Treboniu Laurian din Botoșani. A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București, ca licențiat în filologie clasică și limba română (1922). Între 1924-1929 a studiat la Paris, unde a obținut diploma la École Pratique des Hautes Études. Și-a susținut doctoratul la Sorbona cu o teză de lingvistică indo-europeană. Revenit la București, a îmbrățișat activitatea didactică și, paralel, a publicat studii în diverse periodice.

Carieră

[modificare | modificare sursă]

În anii 1941-1944, când, din cauza politicii statale antisemite, elevi și profesori evrei au fost îndepărtați din școlile și universitățile românești, a înființat și a fost directorul Liceului particular evreiesc. În 1946 a fost încadrat în învățământul superior și a activat ca profesor la Universitatea din București până în 1970. Alexandru Graur a fost membru al Partidului Comunist Român.[7]

Între anii 1954-1956 a fost decan al Facultății de Filologie, iar între 1955-1974 a fost directorul Editurii Academiei.

Activitatea sa științifică însumează o bibliografie bogată cuprinzând studii de filologie clasică, etimologie, lingvistică generală, fonetică și fonologie, gramatică, onomastică, lexicologie și de cultivare a limbii române. A susținut ani în șir emisiunea radiofonică „Limba noastră”, iar în „Revista Cultului Mozaic” a deținut o rubrică pe teme lingvistice, semnalând apropieri între cuvintele din diferite limbi. Este autorul unor valoroase studii și articole apărute în revistele de specialitate ale secolului trecut, precum și al unor importante volume de lingvistică, la unele dintre acestea fiind coordonator. Împreună cu Iorgu Iordan și Ion Coteanu a fost redactor responsabil al noii serii a Dicționarului limbii române (DLR). A coordonat volumele de Studii de gramatică (1956-1961) și Probleme de lingvistică generală (1959-1967).

Viața privată

[modificare | modificare sursă]

Graur s-a căsătorit în anul 1947 cu Neaga (Nina) Sion (1921-2005), care era fiica cea mai mare a soților Nicolae și Ionica Sion, familie de muncitori români din Brăila.[1] Ei au fost părinții comentatorului sportiv Dumitru Graur. Unul din frații Ninei Graur a fost Mihai Bujor Sion, fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român și care a murit în decembrie 1975 după un suspect accident aviatic.[8]

Premii și onoruri

[modificare | modificare sursă]
  • 1932 și 1936 Premiul Bibesco al Societății de lingvistică din Paris
  • 1948 - Membru corespondent al Academiei Române (atunci Academia R.P.R.)
  • 1954 - Premiul de Stat al statului român (atunci R.P.R)
  • 1955 - Membru titular al Academiei Române
  • 1961 – Medalia „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia” „pentru activitate îndelungată în mișcarea muncitorească și merite în opera de construire a socialismului”[9]
  • 1963 - Ordinul Muncii[10]
  • 1964 – titlul de Om de Știință Emerit al Republicii Populare Romîne „pentru merite deosebite în activitatea științifică”[11]

Operă

[modificare | modificare sursă]

Volume

[modificare | modificare sursă]
  • Nom d‘agent et adjectif en roumain, Paris, Champion, 1929
  • Încercare asupra fondului principal lexical al limbii române, București, Editura Academiei, 1954
  • Studii de lingvistică generală, București, Editura Academiei, 1955 (variantă nouă, 1960)
  • Fondul principal al limbii române, București, Editura Științifică, 1957
  • Introducere în lingvistică, București, Editura Științifică, 1958 (ed. a II-a, 1965; ediția a III-a, 1972)
  • Evoluția limbii române. Privire sintetică, București, Editura Științifică, 1963
  • Etimologii românești, București, Editura Academiei, 1963
  • La romanité du Roumain, București, Editura Academiei, 1965
  • The Romance Character of Romanian, București, Editura Academiei, 1965
  • Nume de persoane, București, Editura Științifică, 1965
  • Tendințele actuale ale limbii române, București, Editura Științifică, 1968
  • Scrieri de ieri și de azi, București, Editura Științifică, 1970
  • Puțină... aritmetică, București, Editura Științifică, 1971
  • Nume de locuri, București, Editura Științifică, 1972
  • Lingvistica pe înțelesul tuturor, București, Editura Enciclopedică, 1972
  • Gramatica azi, București, Editura Academiei, 1973
  • Mic tratat de ortografie, București, Editura Științifică, 1974
  • Alte etimologii românești, București, Editura Academiei, 1975
  • „Capcanele” limbii române, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1976
  • Dicționar de cuvinte călătoare, București, Editura Albatros, 1978
  • Cuvinte înrudite, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1980
  • Dicționar al greșelilor de limbă, București, Editura Academiei, 1982
  • Puțină gramatică, I-II, București, Editura Academiei, 1987
  • Ortografia pentru toți, București, Editura Teora, 1995

Lucrări colective

[modificare | modificare sursă]
  • Scurtă istorie a lingvisticii, București, Editura Științifică, 1961 (în colaborare cu Lucia Wald; ediția a II-a, 1965; ediția a III-a, 1977)
  • Gramatica limbii române, ediția a II-a, revăzută și adăugită, București, Editura Academiei, 1963; 1966 (coordonare)
  • Istoria limbii române. I. Limba latină, București, Editura Academiei, 1965 (redactor responsabil)
  • Tratat de lingvistică generală, București, Editura Academiei, 1972 (în colaborare)

Afilieri

[modificare | modificare sursă]
  • Membru al Societății de Lingvistică din Paris (1921)
  • Membru corespondent (din 1948) și membru titular al Academiei Române (din 1955)
  • Președinte al Societății de Studii Clasice (1958-1988)

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b ro Neaga Graur - Jurnal
  2. ^ a b c d e f g h i (PDF) http://www.cnsas.ro/documente/caiete/Caiete_CNSAS_nr_20_2017.pdf  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/dobrogeadigitala-armeni-sub-cupola-academiei-romane-de-simion-tavitian-controversatul-muzicolog-si-publicist-matei-socor-presedinte-al-uniunii-compozitorilor-al-radiodifuziunii-si-al-agentiei-agerpres-2839.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ ro Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11. Arhivat în , la Wayback Machine.
  6. ^ Academia Română. „Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent”. Accesat în . 
  7. ^ http://www.cnsas.ro/documente/caiete/Caiete_CNSAS_nr_20_2017.pdf
  8. ^ ro Personalitatea lingvistică a lui Alexandru Graur Arhivat în , la Wayback Machine.
  9. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 120 din 6 mai 1961 pentru conferirea medaliei „40 de ani de la înființarea Partidului Comunist din Romînia”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul X, nr. 30, 31 decembrie 1961, p. 392.
  10. ^ Systems, Indaco, Autentificare - Lege5.ro (în Romanian), lege5.ro 
  11. ^ Decretul Consiliului de Stat al Republicii Populare Romîne nr. 511 din 18 august 1964 pentru conferirea titlului de „Om de Știință Emerit al Republicii Populare Romîne” unor oameni de știință, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul XIII, nr. 12, 27 august 1964, p. 93.

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]