Anna Plochl
| Anna Plochl | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1][2]  Bad Aussee, Stiria, Austria |
| Decedată | (81 de ani)[2][3][1] Bad Aussee, Stiria, Austria |
| Părinți | Jakob Plochl[*] Maria Anna Plochl[*] |
| Căsătorită cu | Arhiducele Ioan de Austria (–)[4] |
| Copii | Franz von Meran[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Austriac |
| Ocupație | aristocrat |
Modifică date / text  | |
Anna Plochl, botezată Anna Maria Josepha (n. , Bad Aussee, Stiria, Austria – d. , Bad Aussee, Stiria, Austria), baroneasă de Brandhofen din 1834 și contesă de Meran din 1850, a fost din 1829 prin căsătorie morganatică, soția arhiducelui Ioan de Austria (1782–1859).[5]
Biografie
[modificare | modificare sursă]Anna Plochl a fost cel mai mare dintre cei 13 copii ai șefului serviciului poștal din Aussee, Jakob Plochl și ai soției sale, Maria Anna Plochl (născută Pilz), căsătoriți pe 31 mai 1802. După moartea mamei ei, Anna s-a ocupat de gospodăria familiei.
La vârsta de 15 ani, pe 22 august 1819, Anna l-a întâlnit pentru prima dată pe arhiducele Ioan de Austria la Toplitzsee. Acesta a dorit încă din 1823 să se căsătorească cu Anna însă fratele său, împăratul Francisc I al Austriei, a refuzat să-i dea permisiunea necesară uniunii sale cu o femeie care nu corespundea statului său princiar. Cu toate acestea, Anna s-a mutat pe 20 septembrie 1823 la reședința din Vordernberg, unde arhiducele Ioan deținea o instalație pentru prelucrarea minereului de fier. Anna a preluat conducerea casei din Vordernberg a arhiducelui. În timp ce arhiducele Ioan își continua munca în Stiria și făcea vizite regulate la curtea din Viena, Anna Plochl se ocupa de gospodăria din Vordernberg și de Castelul Brandhof - un domeniu al arhiducelui în Gußwerk.
Pe 18 februarie 1829 Ioan și Anna s-au căsătorit în secret la miezul nopții în capela Castelului Brandhof,[6] după ce timp de șase ani arhiducele se străduise să obțină acordul împăratului Francisc I. Lui Ioan i s-a permis să anunțe oficial căsătoria abia în 1833.[7]
În 1834 Anna Plochl a primit titlul de „baroneasă de Brandhofen” după numele domeniului care aparținea soțului ei. Fiul Annei și moștenitorul arhiducelui, Francisc, s-a născut în 1839. Tatăl său a reușit cu greu să-l determine pe cancelarul Metternich să acorde fiului său titlul de conte de Meran. În 1850 - la cinci ani după nașterea fiului ei - Anna a primit titlul de „Contesă de Meran”.
Soția arhiducelui era cunoscută, printre altele, pentru priceperea ei în bucătăria tradițională a Stiriei, iar preparatele bazate pe rețetele ei sunt considerate și astăzi specialități.
După moartea soțului ei în 1859, căruia i-a supraviețuit 26 de ani, Anna și-a continuat munca în Stiria îngrijindu-se în mod deosebit de instituțiile sociale. Printre acestea s-a numarat „Spitalul de Copii Anna” din Graz, numit astfel în onoarea ei.[8] În august 1885 Anna a murit în localitatea ei natală, Aussee, la vârsta de 81 de ani și a fost înmormântată alături de soțul ei în mausoleul din Scena, lângă Meran.[9]
În Stainz(d), localitatea al cărei primar a fost soțul Annei, există o stradă care îi poartă numele: Anna-Plochl-Strasse.
Căsătorie și descendenți
[modificare | modificare sursă]Anna Plochl s-a căsătorit pe 18 februarie 1829 cu arhiducele Ioan de Austria. Din această căsătorie a rezultat un fiu:
- Francisc de Meran (în germană Franz Ludwig Johann Baptist Graf von Meran, Freiherr von Brandhofen; n. 11 martie 1839 – d. 27 martie 1891), căsătorit în 1862 cu Tereza de Lamberg (1836–1913); este strămoșul conților de Meran.[10]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Anna Maria Josephine Plochl, Genealogics
- ^ a b Anna Plochl, accesat în
- ^ Anne Marie Josephine Plochl Gräfin von Meran, The Peerage, accesat în
- ^ https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k73399v/f497.image Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ Walter Kleindel: Die Chronik Österreichs., Editura Chronik, Dortmund 1984, ISBN: 3-88379-027-3, p. 322.
- ^ Elke Hammer. „Anna Plochl und Erzherzog Johann” (PDF).
- ^ Rundfunk, Bayerischer (), 18. Februar 1829: Johann von Österreich heiratet Anna Plochl (în germană), accesat în
- ^ Walter Pietsch: Unser Erzherzog Johann., Editura Leykam, Graz 1959, p. 55.
- ^ Hans Magenschab: Erzherzog Johann. , Editura Styria, Viena 2008, ISBN: 978-3-222-13255-1, p. 281.
- ^ Walter Kleindel: Die Chronik Österreichs., Editura Chronik, Dortmund 1984, ISBN: 3-88379-027-3, p. 334.
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Renate Basch-Ritter: Anna Plochl. Die Frau an der Seite Erzherzog Johanns., Editura Adeva, 2005, ISBN: 978-3201018456.
- Hans Magenschab: Erzherzog Johann., Editura Styria, Viena 2008, ISBN: 978-3-222-13255-1.
- Walter Kleindel: Die Chronik Österreichs., Editura Chronik, Dortmund 1984, ISBN: 3-88379-027-3.
