Comuna Grebănu, Buzău

Grebănu
—  comună  —
Grebănu Grebănu (România) Poziția geografică
Coordonate: 45°22′33″N 26°58′53″E ({{PAGENAME}}) / 45.37583°N 26.98139°E
Țară	România
Județ	Buzău
SIRUTA	47006
Reședință	Grebănu
Componență	Grebănu Homești Livada Livada Mică Plevna Zăplazi
Guvernare
- primar al comunei Grebănu[*]​	Vasile Iftinoiu[*]​[1] (PSD, 1 noiembrie 2024)
Suprafață
- Total	57,37 km²
Altitudine	229 m.d.m.
Populație (2021)
- Total	5.144 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	127270
Prezență online
site web oficial GeoNames
Poziția localității Grebănu Poziția localității Grebănu
Modifică date / text

Grebănu este o comună în județul Buzău, Muntenia, România, formată din satele Grebănu (reședința), Homești, Livada, Livada Mică, Plevna și Zăplazi.

Așezare

Comuna se află în nordul județului, în apropiere de Râmnicu Sărat, în zona primelor dealuri ale Subcarpaților Curburii și a unei câmpii piemontane dintre cursul Câlnăului și cel al Râmnicului Sărat. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ203A, care leagă municipiul Râmnicu Sărat (DN2) de Murgești, în valea Câlnăului.^[2]

Demografie

Componența etnică a comunei Grebănu

     Români (91,29%)

     Romi (1,01%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (7,7%)

Componența confesională a comunei Grebănu

     Ortodocși (91,85%)

     Alte religii (0,31%)

     Necunoscută (7,83%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Grebănu se ridică la 5.144 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.319 locuitori.^[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,29%), cu o minoritate de romi (1,01%), iar pentru 7,7% nu se cunoaște apartenența etnică.^[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,85%), iar pentru 7,83% nu se cunoaște apartenența confesională.^[5]

Politică și administrație

Comuna Grebănu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Vasile Iftinoiu[*]​, de la Partidul Social Democrat, este în funcție din 1 noiembrie 2024. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:^[6]

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Social Democrat	11
	Partidul Național Liberal	4

Istorie

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Râmnicul de Sus a județului Râmnicu Sărat și era formată din cătunele Grebănu, Homești, Herăști, Fântâna Turcului și Zăplazi, având în total 2397 de locuitori. În comună funcționau o școală mixtă cu 104 elevi înființată în 1876 de Mihai Negru, și 4 biserici ortodoxe (două în Grebănu: datând din 1807 și alta din 1884, ambele zidite de familia marelui logofăt Costache Șuțu; o a treia la Homești, zidită la 1818 de Vlad Periețeanu și a patra la Herăști, zidită de localnici în 1802).^[7] Pe teritoriul actual al comunei era organizată atunci și comuna Putreda, cu satele Putreda Mică și Putreda Mare (astăzi, Livada Mică și Livada), cu 1022 de locuitori. În comuna Putreda funcționau o școală mixtă cu 64 de elevi și două biserici, dintre care una de lemn datând din 1794, construită de Ioan Peticanu, și una datând din 1892.^[8] Satul Plevna făcea pe atunci parte din comuna Zgârciți, avea 198 de locuitori și în el funcționau o biserică (zidită în 1884 de Panait Iordănescu și localnici) și o școală.^[9][10]

În 1925, satul Cristinești din comuna Zgârciți a fost trecut la comuna Grebănu, aceasta numărând acum 3279 locuitori și fiind arondată plășii Orașul a aceluiași județ.^[11] Comuna Putreda era în aceeași plasă, formată doar din satul Putreda, cu o populație de 910 locuitori.^[12]

În 1950, autoritățile comuniste au desființat județul Râmnicu Sărat, iar comuna Grebănu a fost arondată raionului Râmnicu Sărat din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Anul 1964 a adus redenumirea comunei Putreda în Livada, și a satelor Pudreda Mare și Putreda Mică, în Livada, respectiv Livada Mică.^[13] În 1968, la o nouă reformă administrativă, comuna a fost arondată județului Buzău, primind și satul Plevna; tot atunci, satul Herăști a fost inclus în satul Homești, iar satul Cristinești a fost inclus în satul Grebănu, comuna căpătând alcătuirea actuală.^[14]

Monumente istorice

În comuna Grebănu se află fosta mănăstire Grebănu, construită în 1843, monument de arhitectură de interes național. Ea cuprinde biserica Sfântul Nicolae, turnul clopotniță și zidurile de incintă. În rest, în comuna Grebănu se află cinci alte obiective incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente de arhitectură. În satul Grebănu, se află casa Gheorghe Hodorcea (sfârșitul secolului al XIX-lea), casa Dinu Tinca (1915), casa Ruxandra Grama (1915) și casa Matei Ungureanu (1920). În satul Homești se află biserica Sfinții Voievozi, din 1822.

Personalități

• Pimen Zainea (1929 - 2020), arhiepiscop ortodox

Vezi și

• Subcarpații Vrancei (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua ecologică europeană Natura 2000 în România).

Note

1. Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
2. Google Maps – Comuna Grebănu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în 5 septembrie 2013. 
3. „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în 5 august 2013. 
4. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
5. „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în 23 august 2023. 
6. „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în 23 octombrie 2024. 
7. Lahovari, George Ioan (1900). „Grebănul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 630. 
8. Lahovari, George Ioan (1902). „Putreda, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 144–145. 
9. Lahovari, George Ioan (1902). „Zgîrciți, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 790. 
10. Lahovari, George Ioan (1901). „Plevna, sat, în jud. R.-Sărat” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 764. 
11. „Comuna Grebănu în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 7 martie 2012. 
12. „Comuna Putreda în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în 7 martie 2012. 
13. „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 9 noiembrie 2012. 
14. „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în 29 februarie 2012.