Gaspar Graziani

Gaspar Graziani
Domn al Moldovei
Date personale
Născut	1580
Decedat	29 septembrie 1620 (40 de ani) Țuțora, România
Ocupație	diplomat traducător
Limbi vorbite	limba italiană limba croată limba germană limba engleză limba turcă otomană
Apartenență nobiliară
Titluri	duce
Duke of Naxos[*][[Duke of Naxos |​]]
Domnitor al Moldovei
Domnie	4 februarie 1619 – 10 septembrie 1620
Predecesor	Radu Mihnea
Succesor	Alexandru Iliaș
Modifică date / text

Gaspar Graziani (n. 1580 – d. 29 septembrie 1620, Țuțora, Iași, România) a fost domn al Moldovei între 4 februarie 1619 și 20 septembrie 1620.

Biografie

Gaspar Graziani a fost un italian catolic originar din Bihać, Bosnia-Herzegovina. Din pricina războiului dintre habsburgi și otomani, familia Graziani a fost nevoită să plece la Gradačac. Aflat mai des pe drumuri fără nici un căpătâi, după ce a fost slugă de câteva ori, a plecat la Veneția.

Fiind cultivat, tânărul știa: italiana, croata, germana, engleza și turca.

Engleza o învățase de la solii regelui Angliei, Iacob I: Sir Henry Wotton și Sir Dudley Carleton. Cu Sir Paul Pindar călătorește la Constantinopol, unde ajunge mai întâi tălmaci, apoi dragoman. Îndeplinind mai multe misiuni și legând mai multe prietenii la curtea otomană, dragomanul italian nădăjduia că va primi, drept răsplată pentru activitatea sa, tronul unei țări românești. Pe 4 februarie 1619, ajunge domn al Moldovei.

Prima măsură a noului domn a fost înăbușirea în sânge a unei revolte a țăranilor orheieni. Fiind pus la tron cu scopul de a stăvili acțiunile regatului Poloniei de a își întinde hotarele dincolo de Nistru, domnitorul a devenit, de fapt, un exponent al luptei antiotomane. Continuator al politicii lui Mihai Viteazul, se gândi să încheie alianțe cu creștinii și să lupte împotriva otomanilor, iar mai apoi să unifice Țările Române. Pentru început, încheie alianță cu Polonia, semnând tratat cu hatmanul Żółkiewski la Hotin, prin care au hotărât să scuture țara de sub jugul turcesc.

Moartea

Aflându-se de cele întâmplate la Iași, sultanul acționează energic. Turcii, în frunte cu Skender-ber, serasker-ul de Caramania (generalissim al teritoriilor de la Dunăre) și cu ajutoarele tătarilor conduși de Galga-sultan, Cantemir-bey și Aladin au intrat în țară. Soarta s-a decis în Bătălia de la Țuțora, lângă Iași, unde armata moldo-polonă a fost înfrântă. Domnitorul a fugit în toiul nopții de pe câmpul de bătălie, vrând să treacă în Transilvania, dar a fost decapitat de hatmanul Vasile Șeptilici^[1] și de Goia. Ultima luptă a polonilor cu armatele adversare s-a dat în retragere, la Movilău.

Note

1. BACALOV, STEFAN. BOIERIMEA TARII MOLDOVEI. 

Legături externe

• (redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
• Dimitrie Gusti: Enciclopedia României, Imprimeria Națională, București, 1938–1943
• (redactor șef) Athanase Joja: Dicționar enciclopedic român I-IV., Editura Politica, București, 1962–1966
• Rezachevici, Constantin: Cronologia domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
• Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
• Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
• Cognome Graziani
• L'origine del cognome Graziani

Predecesor: Radu Mihnea

Domn al Moldovei 1619 – 1620

Succesor: Alexandru Iliaș