Institutul Sanger al Trustului Wellcome | |
Informații | |
---|---|
Fondată | 1992 |
Localizare | |
Țara | Regatul Unit |
South Cambridgeshire | |
Oraș | Hinxton |
Coordonate | 52°04′39″N 0°11′15″E / 52.0775°N 0.1875°E |
Campus | Wellcome Trust Genome Campus |
Conducere | |
Director | Professor Sir Michael Stratton |
Cifre cheie | |
Angajați | 900 |
Corp didactic | 37 |
Cercetători | ~900 |
Alte informații | |
Afiliere | Universitatea Cambridge |
Prezență web | |
www.sanger.ac.uk | |
Modifică date / text |
Institutul Sanger, aparținând Trustului Wellcome este o organizație britanică non-profit, axată pe cercetarea în domeniul geneticii. A fost fondată de Trustul Wellcome.[1]
Institutul Sanger se află în Wellcome Trust Genome Campus, lângă satul Hinxton, în apropiere de Cambridge, Marea Britanie. În același campus se află și Institutul European de Bioinformatică. A fost înființat în 1992 sub numele de Centrul Sanger, numit așa după dublul laureat al premiului Nobel Frederick Sanger.[2][3] A fost inițial un centru de dimensiuni mari dedicat secvențierii ADN și a participat în Proiectul „Genomul uman”.
Institutul Sanger a avut cea mai mare contribuție unitară la secvențierea genomului uman. De la înființarea sa, institutul duce o politică de data sharing, iar majoritatea proiectelor de cercetare sunt făcute în colaborare cu alte instituții.
Începând cu anul 2000, institutul are ca misiune și înțelegerea rolului geneticii în stările de sănătate și boală.[4] Institutul are în prezent aproximativ 900 de angajați, care lucrează în patru mari arii de studiu: genetica umană, genetica agenților patogeni, genetica șoarecilor și bioinformatica.
"Campusul ADN-ului" (Genome campus) al Trustului Wellcome are aproximativ 1300 de angajați, 900 lucrând pentru Institutul Sanger, iar restul lucrând în Institutul European de Bioinformatică și alte companii mai mici.
Angajații Institutului Sanger lucrează săptămânal cu milioane de mostre de ADN. Institutul folosește tehnologie de ultimă oră pentru a răspunde la întrebări care până acum câțiva ani nu aveau răspuns. [5] Datorită progreselor tehnologiei, Institutul Sanger secvențiază genomurile oamenilor, a altor specii vertebrate și a agenților patogeni, în ritm tot mai mare, și la prețuri tot mai mici. Institutul Sanger secvențiază aproximatix 10 miliarde de baze azotate în fiecare zi. [6]
Principalele rezultate ale programelor de cercetare de la Institutul Sanger sunt bazele de date care conțin informații din biologie. Bazele de date întreținute de Institutul Sanger sunt:
Începând cu anul 2000, Institutul Sanger a investit în secvențiere și a creat noi programe pentru biologia postgenomică - înțelegerea mesajelor din gene . Institutul este implicat în diferite arii de cercetare:
Institutul se axează pe caracterizarea variației genetice a oamenilor. Pe lângă contribuția la Proiectul „Genomul uman”, cercetătorii de la Institutul Sanger au contribuit la diverse studii legate de îmbolnăvire, genetică comparativă și genetică evolutivă. În ianuarie 2008, lansarea Proiectului celor 1000 de genomuri , proiect la care au colaborat cercetători din toată lumea, a semnalat efortul de a secvenția 1000 de indivizi cu scopul de a crea "cea mai detaliată hartă a variației genetice cu scopul de a înțelege studiile despre îmbolnăvire" .[17] Datele rezultate din proiectele-pilot sunt accesibile gratuit începând cu iunie 2010. [18] În anul 2010, Institutul Sanger și-a anunțat participarea la proiectul UK10K ,[19][20][21] care are ca scop secvențierea genomurilor a 10.000 de indivizi, pentru a identifica variații genetice rare și efectele lor asupra sănătății oamenilor. Institutul Sanger este de asemenea membru al International Cancer Genome Consortium, un proiect internațional care are ca scop descrierea diferitelor tipuri de tumori. [22] De asemenea, Institutul Sanger este membru al programelor de cercetare GENCODE și ENCODE [23] care au ca scop crearea unei enciclopedii a elementelor ADN. [necesită citare]
Programele dedicate geneticii șoarecilor și peștilor folosesc secvențele ADN ale acestor organisme de referință pentru a înțelege mecanisme biologice elementare și funcțiile genelor umane. Proiectele includ studiul dezvoltării, cancerului și comportamentului.
Institutul studiază efectele variației genetice în interactiunea dintre gazdă și organismele patogene. Cercetarea de la Institutul Sanger include multe bacterii, viruși și alte organisme patogene.
Echipele de bioinformatică de la Institutul Sanger au dezvoltat sisteme IT pentru secvențiere în cercetarea postgenomică. Institutul dezvoltă și menține unelte informatice dedicate analizei ADN, ARN, proteinelor. Cercetătorii din toată lumea pot accesa aceste resurse gratuit pentru a dobândi noi cunoștințe, prin analize asistate de calculator și integrarea datelor.
Institutul are două programe doctorale: un program de 4 ani pentru studenții cu diplomă de licență în șiințe și un program de 3 ani pentru cei diplomă de medici. Programul de 4 ani permite studenților să lucreze în 3 laboratoare diferite pentru a-și lărgi cunoștințele științifice, înaintea începerii programului de doctorat propriu-zis. Fiecare student trebuie șă-și aleagă cel puțin un proiect experimental și cel puțin unul de informatică. [24]
Institutul are aproximativ 50 de studenți la studiile de licență, toți fiind înregistrați la Universitatea Cambridge.[25]