Jocul de cărți (film din 1972)

Jocul de cărți
Lo scopone scientifico

Afișul românesc al filmului
Titlu originalLo scopone scientifico
Genfilm de comedie dramatică
Commedia all'italiana
RegizorLuigi Comencini
ScenaristRodolfo Sonego
ProducătorDino De Laurentiis
StudioDe Laurentis Inter. Ma. Co.
Director de imagineGiuseppe Ruzzolini
MontajNino Baragli
MuzicaPiero Piccioni
DistribuțieAlberto Sordi
Silvana Mangano
Bette Davis
Joseph Cotten
Premiera24 septembrie 1972
Durata116 minute
film color
ȚaraItalia Italia
Filmat înRoma  Modificați la Wikidata
Locul acțiuniiItalia  Modificați la Wikidata
Limba originalăitaliană
engleză
Disponibil în românăsubtitrat
Prezență online
Joseph Cotten și Alberto Sordi într-o scenă din film

Jocul de cărți (titlul original: în italiană Lo scopone scientifico) este un film de comedie dramatică italian, realizat în 1972 de regizorul Luigi Comencini, protagoniști fiind actorii Alberto Sordi, Silvana Mangano, Bette Davis și Joseph Cotten.

Filmul este considerat ca făcând parte din capodoperele comediei italiene[1] și a fost inclus ca o lucrare reprezentativă în lista celor 100 de filme italiene de salvat.[2]

Atenție: urmează detalii despre narațiune și/sau deznodământ.

O bătrână miliardară americană călătorește în lume după bunul plac și în fiecare țară îi place să ia oameni din mahala la jocuri ample de cărți pentru a demonstra că este bogată și inteligentă. Într-un fel, averea ei ar fi meritată. Jocul său preferat este scopa, un joc de memorie și reflecție. Dar afacerea este distorsionată, tocmai pentru că este foarte bogată. Deoarece acesta este un joc de noroc și de fiecare dată când dublează miza, este sigură că poate continua la nesfârșit și prin urmare, să câștige și mai mulți bani.

Peppino și Antonia sunt vechi prieteni ai acestei bătrâne doamne deoarece de șase-șapte ani, bătrâna mereu vine însoțită de George în Italia să joace cu ei cărți. Prin urmare, vor fi adversarii săi de fiecare dată, dar și servitori și prieteni, într-un joc nesfârșit în care întreaga mahala din Roma se alătură pentru a o provoca pe bătrână și a-i sprijini pe Antonia și Peppino să câștige banii bătrânei, sperând că și ei vor primi o cotă-parte din ei.

Cu multiple răsturnări de situație, relația de dragoste și prietenie dintre bătrână și cei doi săraci, filmul, departe de a fi manicheic, oferă o analiză foarte detaliată a relațiilor sociale, emoționale și economice.

S-au acordat următoarele premii:

  1. ^ it La produzione del cinema italiano oggi, di Alessandro Grande, Associazione Cineasti Italiani
  2. ^ it Rete degli Spettatori

Legături externe

[modificare | modificare sursă]