Juraj Habdelić | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [1] Staro Čiče(d), cantonul Zagreb, Croația |
Decedat | (69 de ani)[1][2][3] Zagreb, Monarhia Habsburgică |
Religie | Biserica Catolică[4] |
Ocupație | lingvist scriitor lexicograf preot catolic[*] |
Limbi vorbite | limba croată[1][5][6] |
Activitate | |
Studii | Universitatea din Graz |
Modifică date / text |
Juraj Habdelić (n. 17 aprilie sau 27 noiembrie 1609 – d. 27 noiembrie 1678) a fost un preot iezuit, scriitor și lexicograf croat.
S-a născut în anul 1609 în satul Staro Čiče(d) din apropierea orașului Velika Gorica (care făcea parte atunci din Imperiul Habsburgic, iar astăzi este o parte componentă a Croației), în familia nobilului Boldižar (Baltazar) Habdelić și a Margaritei Kraljić. A urmat studii secundare la Colegiul Iezuit(d) din Zagreb, după care a studiat filozofia la Universitatea din Graz și teologia la Universitatea din Trnava(d). După absolvirea studiilor, a lucrat ca profesor la Rijeka, la Varaždin și, în cele din urmă, la Zagreb, unde a fost profesor (1635–1639), prefect de studii (1654–1659) și rector al Colegiului Iezuit (1655–1657 și 1664–1666) și a devenit apoi director al Seminarului Teologic.[7][8] În timpul rectoratului său, cursurile colegiului au fost urmate de Pavao Ritter Vitezović(d) (1652–1713), care a continuat, în modul său propriu, activitatea lingvistică a lui Habdelić, dar pe o bază diferită de cea atribuită școlii iezuite.[7]
A murit în 27 noiembrie 1678 la Zagreb.[7]
Deși proza lui Habdelić poate fi încadrată astăzi cu dificultate în definiția modernă a literaturii, ea se caracterizează prin forță și prospețime și mai ales prin bogăția și claritatea limbii folosite de autor. Opera sa literară este formată din lucrări moral(d)-didactice, care s-au bucurat la vremea lui de o mare popularitate. Prima lucrare a fost Zrcalo Marijansko („Oglinda Sfintei Maria”), publicată în anul 1662 la Graz.[7]
Tema principală a operei literare a lui Habdelić este moralitatea creștină, ca urmare a faptului că omul este predispus să încalce regulile creștine stricte și să se complacă cu ușurință într-o stare de păcat. Cartea Prvi otca našeg Adama greh (Păcatul originar al strămoșului nostru, Adam), tipărită de Congregația pentru Propagarea Credinței(d) și destinată uzului public, are 1200 de pagini și conține o imagine a căderii omului și a înclinației sale către păcat. Valoarea istorică și morală a cărții se datorează capacității lui Habdelić de a analiza prin intermediul acestei teme toate straturile societății din vremea sa: nobili, orășeni, țărani și chiar și clerici.[7]
Scriind despre evenimentele actuale din Croația acelor vremuri (Conspirația Zrinski–Frankopan(d) sau Răscoala țărănească croato–slovenă(d) condusă de Matija Gubec(d)), el se arată a fi un apărător al ordinii existente și, în același timp, un susținător al guvernului austriac și al nobilimii croate. Astfel, în opinia sa, răscoala țărănească este o manifestare a „lipsei de stăpânire a pasiunilor oamenilor de rând” și a înclinației lor către un comportament haotic, iar conspirația o consecință a „aroganței marii nobilimi”.[7]
Habdelić a scris în dialectul kajkavian(d) al limbii croate și s-a dovedit un cunoscător al limbajului oamenilor simpli(d).[9] În același timp, era un adversar al obiceiurilor simple, profane, inclusiv al cântecelor populare, el instruindu-și cititorii să se abțină de la „cântecele rușinoase, nelegiuite și necurate”.[7]
Prin lucrarea Dictionar ili Réchi Szlovenske zvexega ukup zebrane, u red postaulyene, i Diachkemi zlahkotene trudom Jurja Habdelicha, masnika Tovarustva Jesusevoga, na pomoch napredka u diachkom navuku skolneh mladenczeu horvatszkoga i szlovenszkoga naroda („Dicționar sau cuvinte slave”), publicată în anul 1670 la Graz, Habdelić ocupă un loc proeminent în istoria lingvisticii croate. El a alcătuit, fără a avea cunoștințe lingvistice speciale și pentru uzul elevilor, un dicționar croato-latin. Întreaga operă a lui Habdelić constituie un model de evlavie creștină, inspirată din doctrina iezuită și din literatura religioasă, dar și o imagine panoramică(d) a Croației timpului său.[7]
|titlelink=
(ajutor)