Juraj Habdelić

Juraj Habdelić
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Staro Čiče⁠(d), cantonul Zagreb, Croația Modificați la Wikidata
Decedat (69 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Zagreb, Monarhia Habsburgică Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică[4] Modificați la Wikidata
Ocupațielingvist
scriitor
lexicograf
preot catolic[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba croată[1][5][6] Modificați la Wikidata
Activitate
StudiiUniversitatea din Graz
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Juraj Habdelić (n. 17 aprilie sau 27 noiembrie 1609 – d. 27 noiembrie 1678) a fost un preot iezuit, scriitor și lexicograf croat.

Biografie

[modificare | modificare sursă]

S-a născut în anul 1609 în satul Staro Čiče⁠(d) din apropierea orașului Velika Gorica (care făcea parte atunci din Imperiul Habsburgic, iar astăzi este o parte componentă a Croației), în familia nobilului Boldižar (Baltazar) Habdelić și a Margaritei Kraljić. A urmat studii secundare la Colegiul Iezuit⁠(d) din Zagreb, după care a studiat filozofia la Universitatea din Graz și teologia la Universitatea din Trnava⁠(d). După absolvirea studiilor, a lucrat ca profesor la Rijeka, la Varaždin și, în cele din urmă, la Zagreb, unde a fost profesor (1635–1639), prefect de studii (1654–1659) și rector al Colegiului Iezuit (1655–1657 și 1664–1666) și a devenit apoi director al Seminarului Teologic.[7][8] În timpul rectoratului său, cursurile colegiului au fost urmate de Pavao Ritter Vitezović⁠(d) (1652–1713), care a continuat, în modul său propriu, activitatea lingvistică a lui Habdelić, dar pe o bază diferită de cea atribuită școlii iezuite.[7]

A murit în 27 noiembrie 1678 la Zagreb.[7]

Opera științifico-literară

[modificare | modificare sursă]
Coperta cărții Pervi otca našega Adama greh (1674) a lui Habdelić

Deși proza lui Habdelić poate fi încadrată astăzi cu dificultate în definiția modernă a literaturii, ea se caracterizează prin forță și prospețime și mai ales prin bogăția și claritatea limbii folosite de autor. Opera sa literară este formată din lucrări moral⁠(d)-didactice, care s-au bucurat la vremea lui de o mare popularitate. Prima lucrare a fost Zrcalo Marijansko („Oglinda Sfintei Maria”), publicată în anul 1662 la Graz.[7]

Dicționar, prima ediție din 1670

Tema principală a operei literare a lui Habdelić este moralitatea creștină, ca urmare a faptului că omul este predispus să încalce regulile creștine stricte și să se complacă cu ușurință într-o stare de păcat. Cartea Prvi otca našeg Adama greh (Păcatul originar al strămoșului nostru, Adam), tipărită de Congregația pentru Propagarea Credinței⁠(d) și destinată uzului public, are 1200 de pagini și conține o imagine a căderii omului și a înclinației sale către păcat. Valoarea istorică și morală a cărții se datorează capacității lui Habdelić de a analiza prin intermediul acestei teme toate straturile societății din vremea sa: nobili, orășeni, țărani și chiar și clerici.[7]

Scriind despre evenimentele actuale din Croația acelor vremuri (Conspirația Zrinski–Frankopan⁠(d) sau Răscoala țărănească croato–slovenă⁠(d) condusă de Matija Gubec⁠(d)), el se arată a fi un apărător al ordinii existente și, în același timp, un susținător al guvernului austriac și al nobilimii croate. Astfel, în opinia sa, răscoala țărănească este o manifestare a „lipsei de stăpânire a pasiunilor oamenilor de rând” și a înclinației lor către un comportament haotic, iar conspirația o consecință a „aroganței marii nobilimi”.[7]

Habdelić a scris în dialectul kajkavian⁠(d) al limbii croate și s-a dovedit un cunoscător al limbajului oamenilor simpli⁠(d).[9] În același timp, era un adversar al obiceiurilor simple, profane, inclusiv al cântecelor populare, el instruindu-și cititorii să se abțină de la „cântecele rușinoase, nelegiuite și necurate”.[7]

Prin lucrarea Dictionar ili Réchi Szlovenske zvexega ukup zebrane, u red postaulyene, i Diachkemi zlahkotene trudom Jurja Habdelicha, masnika Tovarustva Jesusevoga, na pomoch napredka u diachkom navuku skolneh mladenczeu horvatszkoga i szlovenszkoga naroda („Dicționar sau cuvinte slave”), publicată în anul 1670 la Graz, Habdelić ocupă un loc proeminent în istoria lingvisticii croate. El a alcătuit, fără a avea cunoștințe lingvistice speciale și pentru uzul elevilor, un dicționar croato-latin. Întreaga operă a lui Habdelić constituie un model de evlavie creștină, inspirată din doctrina iezuită și din literatura religioasă, dar și o imagine panoramică⁠(d) a Croației timpului său.[7]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ Juraj Habdelić, Opća i nacionalna enciklopedija 
  3. ^ Juraj Habdelić, Hrvatska enciklopedija[*][[Hrvatska enciklopedija (Croatian national encyclopedia)|​]] 
  4. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  5. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  6. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  7. ^ a b c d e f g h „Juraj Habdelić”. hrt.hr (în croată). Croatian Radiotelevision⁠(d). Arhivat din original la . 
  8. ^ Ivan Koprek, Thesaurus Archigymnasii, Zbornik radova u prigodi 400. godišnjice Klasične gimnazije u Zagrebu (1607. – 2007.), Zagreb, 2007, p. 890. ISBN: 978-953-95772-0-7
  9. ^ Milorad Živančević (). Živan Milisavac, ed. Jugoslovenski književni leksikon [Yugoslav Literary Lexicon] (în sârbo-croată). Novi Sad (SAP Vojvodina, SR Serbia): Matica srpska⁠(d). p. 147 –. 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]