Kuzman Șapkarev

Kuzman Șapkarev
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Ohrid, Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani) Modificați la Wikidata
Sofia, Regatul Bulgariei Modificați la Wikidata
Căsătorit cuElisaveta Shapkareva[*][[Elisaveta Shapkareva (Bulgarian educator)|​]] Modificați la Wikidata
CopiiKliment Șapkarev[*][[Kliment Șapkarev |​]]
Evtim Shapkarev[*][[Evtim Shapkarev |​]]
Ivan Șapkarev[*][[Ivan Șapkarev (Bulgarian military officer)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Imperiul Otoman Modificați la Wikidata
Ocupațielingvist
judecător
jurist
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba bulgară[1] Modificați la Wikidata
Activitate
OrganizațiiAcademia de Științe a Bulgariei[*]​  Modificați la Wikidata
PremiiZa grajdanska zasluga[*][[Za grajdanska zasluga (order of Bulgaria)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Kuzman Anastasov Șapkarev (în bulgară Кузман Анастасов Шапкарев; n. , Ohrid, Imperiul Otoman – d. , Sofia, Regatul Bulgariei) a fost un folclorist, etnograf și om de știință bulgar din Macedonia otomană, autor de cărți și studii etnografice și o figură importantă în Renașterea națională a Bulgariei.[2][3]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

S-a născut în Ohrid în 1834. A fost profesor în numeroase școli bulgare în Orhid, Bitola, Prilep, Kukuș, Salonic (1854-1883). În aceste orașe a fost în special activ în introducerea limbii bulgare în școlile locale. El a inițiat înființarea a doua licee bulgare în Solun în 1882-1883.

Șapkarev a contribuit la numeroase reviste și ziare bulgare: Tsarigradski vestnik („Ziarul de Constantinopol”), Gaida („Cimpoi”), Macedonia, Pravo („Dreptul”), Savetnik („Sfătuitorul”), Balgarska pcela („Albina bulgară”) și altele. A colaborat cu revoluționarul Gheorghi Rakovski și în domeniul etnografiei i-a asistat pe Frații Miladinov.

Dupa 1883 a trăit în Rumelia Orientală și Bulgaria, în Plovdiv, Sliven, Stara Zagora, Vraca și Orhanie. Pe lângă ocupația de om de știință și funcționar public în Bulgaria, a lucrat ca notar și judecător.

Din 1900 a fost membru al Academiei Bulgare de Științe.

Cartea sa autobiografică este intitulată „Materiale pentru renașterea spiritului național bulgar în Macedonia.”

Primul său fiu, Kliment, a fost unul dintre activiștii principali ai Organizației Revoluției Interne din Macedonia[4], iar al doilea, Ivan, a fost un ofițer cu grad înalt în Armata Bulgară.

Onoruri

[modificare | modificare sursă]
  • Contrafortul Șapkarev de pe Coasta Fallières, Antarctica este numit după el.

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ CONOR.SI[*]​  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  2. ^ Autobiography of Kuzman Shapkarev, 1864, Macedonian review, year ІІІ, 1927, № 1, № 2.; Also in "Materials for the Revival of Bulgarian national spirit in Macedonia"
  3. ^ MacDermott, Mercia (1998). Bulgarian Folk Customs. Jessica Kingsley. p. 31. ISBN 1-85302-485-6.
  4. ^ Николов, Борис. ВМОРО – псевдоними и шифри 1893–1934, Звезди, 1999, стр. 6.