Marga Barbu

Marga Barbu

Marga Barbu
Date personale
Născută[1] Modificați la Wikidata
Ocna Șugatag, Maramureș, România Modificați la Wikidata
Decedată (80 de ani)[1][2] Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Căsătorită cuEugen Barbu
Constantin Codrescu Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Română Unită cu Roma Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București
Prezență online

Marga Barbu (n. Margareta-Yvonne Butuc,[3][4] n. , Ocna Șugatag, Maramureș, România – d. , București, România) a fost o actriță română de teatru și film.

Biografie și carieră

[modificare | modificare sursă]

S-a mutat împreună cu familia în București după împlinirea vârstei de 14 ani.[5] Prima ei mare dragoste a fost dansul și ar fi făcut orice ca să-și urmeze mama, balerină la Viena. A fost angajata Operei Române, dar la vizita medicală s-a descoperit că are o afecțiune cardiacă, fapt care a făcut-o să renunțe la ideea unei cariere în dans. Urmând diferite cursuri de actorie, dans și filozofie, alege în final actoria.

A absolvit Institutul de teatru din București în 1950. A debutat în cinematografie în 1953 (Nepoții gornistului, în regia lui Dinu Negreanu),[6] fiind cunoscută, în special, pentru rolurile Anița din seria Haiducilor și Agatha Slătineanu din seria „Mărgelatu”, dar și pentru rolul de compoziție din Domnișoara Aurica (regia Șerban Marinescu, 1986) pentru care a fost distinsă cu Premiul ACIN. A mai jucat, de asemenea, în Bietul Ioanide, de Dan Pița (1980) - Premiul ACIN și Comoara din Carpați, regizat de Cornel Todea (1975). Ultimul film în care a apărut a fost Lacrima cerului (1989).

A reprezentat cinematografia românească la numeroase festivaluri și evenimente internaționale: Festivalul de film de la San Sebastian (1966), Festivalul de film de la Karlovy Vary (1966), Festivalul de film de la Moscova (1969), Festivalul de film de la Sarajevo (1969), Zilele filmului în R.F. Germania (august 1968), Zilele filmului românesc în U.R.S.S. (1965), Zilele filmului românesc la Roma (1967), etc.

În afara carierei impresionante pe care a avut-o în cinematografie, Marga Barbu a fost și o mare actriță de teatru. Din 1952 și până la pensionarea sa în 1993, Marga Barbu a fost actriță la Teatrul Nottara (fostul Teatru al Armatei), unde iubitorii teatrului au putut s-o admire în roluri memorabile. Rolul său preferat din teatru a fost cel al Cleopatrei din piesa „Antoniu și Cleopatra” de William Shakespeare. A jucat exemplar roluri de comedie precum „Mâța-n sac”, „Mizerie și noblețe” etc.[7]

A fost căsătorită timp de peste 30 de ani cu scriitorul Eugen Barbu,[8] fiind la a treia căsătorie, prima consumându-se cu un inginer textilist din Ploiești, [1] iar cea de-a doua cu actorul Constantin Codrescu.[4]

  • Medalia Muncii (26 august 1954) „pentru merite deosebite în realizarea filmelor «Nepoții Gornistului» și «Răsare soarele» (Nepoții Gornistului seria a II-a)”[9]
  • Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de cavaler (2004)[10] ca un „semn de apreciere pentru îndelungata și fructuoasa activitate artistică și pentru talentul și dăruirea puse în slujba artei spectacolului și a teatrului românesc”[11]
  1. ^ a b „Marga Barbu”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ http://www.financiarul.ro/2009/04/02/actress-marga-barbu-has-passed-away/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ „Marga Barbu: Lumina sfântă, la ultimul spectacol | Observator | Observator”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ a b „Ultimele Stiri Mondene De Azi Despre Vedete”. VEDETA.RO. Accesat în . 
  5. ^ Iancu, Napoleon Toma (). Dicționarul actorilor de film. București: Editura Științifică și Enciclopedică. pp. 28–29. 
  6. ^ „Marga Barbu”. www.istoriafilmuluiromanesc.ro. Accesat în . 
  7. ^ Corciovescu, Cristina; Rîpeanu, Bujor T. (). Dicționar de cinema. București: Editura Univers Enciclopedic. pp. 33–34. 
  8. ^ „Drama actriței Marga Barbu, Amazoana filmului românesc. Ce relație a avut cu Florin Piersic și ce i-a lipsit superbei artiste”. adevarul.ro. . Accesat în . 
  9. ^ Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 375 din 26 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor artiști și tehnicieni din domeniul cinematografiei, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 43, 6 septembrie 1954, p. 510.
  10. ^ Țarălungă, Ecaterina (). Enciclopedia identității românești. Personalități. Litera Internațional. p. 62. 
  11. ^ „Evenimentul zilei - NOSTALGIA TV-Marga Barbu”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  • Corciovescu, Cristina; Rîpeanu, Bujor T. (), Dicționar de cinema, București: Editura Univers Enciclopedic, ISBN 973-9243-48-7 
  • Iancu, Napoleon Toma (), Dicționarul actorilor de film, București: Editura Științifică și Enciclopedică 
  • Țarălungă, Ecaterina (), Enciclopedia identității românești. Personalități, București: Litera Internațional, ISBN 978-606-600-246-2 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Interviuri