Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în iunie 2014 |
Max Goldstein | |
Anarhistul Max Goldstein | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Max Goldstein |
Născut | 1898 Bârlad, România |
Decedat | 1924, (26 de ani) închisoarea Doftana, România |
Cauza decesului | pneumonie |
Cetățenie | România |
Etnie | evreiască |
Ocupație | politician |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Partid politic | Partidul Comunist din România |
Cunoscut pentru | Atacul terorist cu o bombă artizanală plasată în Senatul României în 8 decembrie 1920, soldat cu decesul ministrului Dimitrie Greceanu și a senatorilor Demetriu Radu și Spirea Gheorghiu |
Profesie | anarhist comunist |
Modifică date / text |
Max Goldstein (n. 1898, Bârlad, Tutova, România – d. 1924, Telega, Prahova, România) a fost un militant comunist și anarhist român de origine evreiască[1], care a comis acte de terorism în numele ideologiei stângii radicale.
Născut la Bârlad, el s-a mutat mai apoi la București, unde a devenit simpatizant al comunismului.[când?] Condamnat la 10 ani de închisoare, el a reușit să evadeze și să se refugieze la Odessa (atunci parte a Rusiei Imperiale), de unde s-a întors cu bani și instrucțiuni noi.[necesită citare] Își pierde o mână, probabil în timpul unor experimente cu explozivi. Și-a pus ca proteză un cârlig. Polițiștii îi ziceau lui Goldstein „omul cu cârlig”.
În noiembrie 1920, Goldstein încearcă să-l asasineze pe Constantin Argetoianu, ministru al afacerilor interne, cel mai înverșunat politician anticomunist din acea perioadă. Tentativa a eșuat, din cauză că bomba plasată sub vagonul ministerial în care se afla Argetoianu a distrus numai jumătatea neocupată de călători.
La 8 decembrie 1920, Goldstein, Saul Osias și Leon Lichtblau, au organizat un alt atac terorist cu bombă, ținta grupării fiind senatorul Octavian Goga.[2] Dispozitivul exploziv artizanal plasat în sala Senatului României i-a ucis pe Ministrul Justiție, Dimitrie Greceanu, decedat la spital, și pe senatorii Demetriu Radu (episcop greco-catolic de Oradea Mare, ucis pe loc) și Spirea Gheorghiu (decedat la spital). În urma atentatului au fost și răniți printre care președintele Senatului, Constantin Coandă. [3] Goldstein era șeful unui grup anarhist-terorist format din evrei comuniști (Vezi Totalitarism de Dreapta în România, origini și manifestări 1919-1927, Institutul Național Pentru Studierea Totalitarismului București 1996, pag. 150, și Istoria României în Date de Dinu C. Giurescu Editura Enciclopedică București 2007, pag. 365.)
Se bănuia că grupul lor nu a acționat singur, ci i-a avut drept complici și pe alții, ca Alecu Constantinescu, conducătorul grupului de extremă stângă a Partidului Socialist din România, care în 1921 s-a desprins din acesta și a format Partidul Comunist din România (cu numele provizoriu de Partidul Socialist Comunist).[necesită citare]
Atentatul a dus la condamnarea comuniștilor în Procesul din Dealul Spirii și la interzicerea Partidului Comunist. Conducătorul partidului comunist, Gheorghe Cristescu „Plăpumaru” a respins orice acuzație de conspirație, iar implicarea partidului este încă nedemonstrată. Directivele Cominternului recomandau acțiuni violente, dar nu e sigură implicarea acestuia în atentat. În mărturia sa de la proces, Cristescu a susținut că acțiunile lui Goldstein erau mai degrabă inspirate de anarhism.[necesită citare]
În octombrie 1921, Goldstein a fost arestat în timp ce încerca să intre clandestin în România venind de la Ruse (Bulgaria). La 28 iunie 1922 Max Goldstein a fost condamnat la muncă forțată pe viață pentru aruncarea bombei la senat și pentru uciderea a două persoane și rănirea altora. Ceilalți inculpați au fost condamnați la pedepse între o lună și 10 ani de muncă forțată. Sentințele au fost pronunțate după 125 de ședințe.