Orașul neînfrânt | |
Afișul românesc al filmului | |
Rating | |
---|---|
Titlu original | Miasto nieujarzmione |
Gen | film de război[1] dramă |
Regizor | Jerzy Zarzycki[*][1][2] |
Scenarist | Jerzy Andrzejewski |
Distribuitor | Przedsiębiorstwo Państwowe Film Polski[*] |
Director de imagine | Jean Isnard[*] |
Muzica | Roman Palester[*] |
Distribuție | Jan Kurnakowicz[*] (Rafalski)[2] Zofia Mrozowska[*] (Krystyna) Igor Śmiałowski (Andrzej) Henryk Borowski[*] Andrzej Łapicki Jerzy Wasowski[*] Jerzy Rakowiecki[*] (Jan) Seweryn Butrym[*] (polski generał) Jerzy Kaliszewski[*] (niemiecki oficer) Lucjan Dytrych[*] (obergruppenfuhrer Fisher) Alfred Łodziński[*] (niemiecki szabrownik) Michał Melina[*] (niemiecki generał) Janusz Ziejewski[*] (niemiecki szabrownik) Stanisław Jasiukiewicz[*] (radziecki żołnierz) Jan Świderski (radziecki major) Maria Kaniewska[*] (kobieta w oknie) |
Premiera | |
Durata | 86 min. |
Țara | Polonia |
Limba originală | limba poloneză |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Orașul neînfrânt (în poloneză Miasto nieujarzmione), intitulat alternativ Robinson warszawski („Robinsonul din Varșovia”), este un film dramatic polonez din 1950 regizat de Jerzy Zarzycki(d). A fost vizionat în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Cannes din 1951.[3]
Un bărbat singuratic pe nume Piotr Rafalski („Robinsonul din Varșovia”) rămâne izolat în ruinele Varșoviei după înăbușirea Revoltei și evacuarea forțată a populației și încearcă să supraviețuiască evenimentelor dramatice din cursul anului 1944. El salvează de la moarte o femeie pe nume Krystyna. Armata Germană de ocupație aruncă în aer clădirile orașului, transformând capitala Poloniei într-un morman uriaș de ruine.
În orașul ruinat se mai ascund trei luptători polonezi în Armia Ludowa (Andrzej, Jan și Julek), care încearcă să ajungă pe malul drept al Vistulei pentru a se alătura Armatei Sovietice și a continua lupta de eliberare a patriei, și un radiotelegrafist sovietic („Fiałka”), care a fost parașutat aici pentru a transmite prin radio mesaje despre mișcările trupelor germane. În perioada următoare, unul dintre insurgenți, Andrzej, se îndrăgostește de Krystyna. Evenimentele istorice se precipită odată cu apropierea Armatei Sovietice. Descoperit și înconjurat de germani, radiotelegrafistul „Fiałka” dirijează focul artileriei sovietice asupra sa și moare. Armata Sovietică trece Vistula și eliberează Varșovia, iar apoi trupele aliate sovieto-poloneze alungă armatele germane de pe teritoriul Poloniei și se îndreaptă spre Berlin.
Scenariul filmului a fost inspirat din memoriile de război ale pianistului evreu Władysław Szpilman. Acest film este un document extraordinar al artei cinematografice poloneze: a fost filmat în Varșovia distrusă de război și este o mărturie cinematografică a modului în care arăta orașul ruinat la câțiva ani după război. Mai multe străzi și clădiri caracteristice Varșoviei pot fi văzute în film într-o stare de ruină totală. Filmul este, de asemenea, unic prin reconstituirea cu fidelitate a unor scene cu caracter istoric, precum activitățile grupurilor tehnice germane desemnate să jefuiască, să incendieze și să distrugă capitala poloneză.
Filmul a fost realizat sub cenzura strictă a autorităților comuniste, care au introdus numeroase modificări în scenariu, distorsionând intenția inițială a scenariștilor, care a fost realizată abia în 2002 de regizorul Roman Polanski în filmul Pianistul.
Scena din film în care Stanisław Różewicz(d) (regizorul asistent), îmbrăcat în uniforma Wehrmachtului, comandă bateria de mortiere Nebelwerfer(d) a apărut în mai multe film documentare care prezintă Revolta de la Varșovia. Cu toate acestea, ea a fost filmată în anul 1948, în cursul aruncării în aer a caselor ruinate din centrul orașului Wrocław.[4]
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|title=
(ajutor)
|