Panta Lunjevica

Panta Lunjevica
Date personale
Născut1840/1840 Modificați la Wikidata
Decedat1887/1887 (47 de ani) Modificați la Wikidata
PărințiNikola Lunjevica[*][[Nikola Lunjevica |​]] Modificați la Wikidata
CopiiDraga Mašin
Nikodije Lunjevica[*][[Nikodije Lunjevica (Lieutenant of the Royal Serbian Army)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Serbiei Modificați la Wikidata
Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Panta Lunjevica (în sârbă Панта Луњевица; 1840-1887) a fost un înalt funcționar administrativ sârb,[1] prefect (načelnik) al districtului (srez sau okrug) Šabac[2] și la un moment dat și al districtului Belgrad.[3] El a urmat studii înalte,[4] lucrând anterior ca ofițer în armată și polițist.[5] A fost cunoscut ca o persoană loială dinastiei Obrenović, de convingeri liberale.[2]

Panta era fiul lui Nikola Lunjevica (1776-1842), un comandant (vojvoda) al Revoluției Sârbe[4] și camarad apropiat al prințului Miloš. Împreună cu mama sa, Đurđija,[6] Panta a renovat Mănăstirea Vujan în 1858, care fusese refăcută mai devreme de către tatăl său în 1800.[7] El a fondat biblioteca din Aranjelovac.[5] El a avut șapte copii cu soția sa, Anđelija Koljević: doi fii, Nikola și Nikodije, și cinci fiice, Hristina, Đina, Ana, Draga și Vojka. Draga a fost Regina consort a Serbiei (1900-1903) ca soție a regelui Aleksandar Obrenović.

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Schreiber 1971, p. 219.
  2. ^ a b Jovanović 1926, p. 206.
  3. ^ Stoimirović 1971, p. 199.
  4. ^ a b Malenić 1901, p. 111.
  5. ^ a b Gavrilo Kovijanić (). Tragom čitališta u Srbiji. Narodna knjiga. p. 150. 
  6. ^ Српско учено друштво (). Гласник Српскога ученог друштва .. pp. 305–. 
  7. ^ Nikola Čupić (). Godišnjica Nikole Čupića. 46. Štampa Državne štamparije Kraljevine Jugoslavije. p. 103. Никола Луњевица 1800 године, а обновио ју је његов син и наследник Панта Луњевица са матером својом 1858.') „Док су Турци у Србији владали многи су босански бегови по њој надгледали и оправљали чесме и ћуприје које су ... 

Bibliografie

[modificare | modificare sursă]