Paul Constantinescu

Paul Constantinescu
Compozitorul Paul Constantinescu
Date personale
Născut	30 iunie 1909 Ploiești, România
Decedat	20 decembrie 1963, (54 de ani) București, Republica Populară Română
Cetățenie	România
Ocupație	compozitor,violonist,dirijor.
Limbi vorbite	limba română[1]
Activitate
Educație	Conservatorul din București
Alma mater	Universitatea Națională de Muzică București
Organizație	Universitatea Națională de Muzică București
Premii	Premiul II (1932), Mențiunea a II-a (1934) și Premiul I (1938) de compoziție „George Enescu”. Premiul „Anhauch” (1937), Premiul de Stat, clasa II (1954)
Profesor pentru	Laurențiu Profeta
Membru corespondent al Academiei Române
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Paul Constantinescu (n. 30 iunie 1909, Ploiești – d. 20 decembrie 1963, București^[2]) a fost un compozitor român de origine evreiască ^[3], membru corespondent (1963) al Academiei Române.Profesor la Conservatorul de muzică "Ciprian Porumbescu" din București. Paul Constantinescu a fost un talent artistic cu certe aptitudini și pentru literatură (poezie), artă plastică (desen, caricatură), cinematografie (operatorie). A manifestat o constantă preocupare pentru folclor și melosul bizantin, transformându-se dintr-un cercetător pasional într-un creator de forme sonore novatoare, originale. Contrar generației anterioare ce și-a făcut studiile peste hotare, Constantinescu s-a călit la flacăra unor pedagogi de vocație din țară, reușind să-și apropie sursele de inspirație din solul natal, chiar de la debutul creator.

Studii

Studiile muzicale le-a început la Ploiești în 1919, după care le-a continuat la Conservatorul din București (1929-1933), având ca profesori pe Mihail Jora (armonie, compoziție, contrapunct), Constantin Brăiloiu (Istoria muzicii), Dimitrie Cuclin (estetica muzicală).^{[necesită citare]} Din 1933 și până în 1935 și-a perfecționat studiile muzicale la Viena cu Franz Schmidt, Joseph Marx (compoziția).^{[necesită citare]}

Activitate

A fost profesor de armonie, contrapunct și compoziție la Academia de muzică religioasă, apoi la Școala de muzică militară și la Conservatorul din București.^{[necesită citare]} Paul Constantinescu a avut o activitate multilaterală în calitate de violinist, dirijor, compozitor, profesor, 18 ani la rând fiind profesor de armonie la Conservatorul din București.^{[necesită citare]} A întreprins culegeri de folclor, a susținut prelegeri, conferințe, emisiuni de radio și televiziune.^{[necesită citare]} A fost consilier pentru secția de cinematografie în Ministerul Propagandei Naționale din București și la Radiodifuziunea română.^{[necesită citare]}

Distincții

• Ordinul Meritul Cultural, în gradul de Cavaler clasa I, pentru artă (1 februarie 1943)^[4]

Caracteristici stilistice

Întreaga sa creație arată orientarea spre valorificarea valențelor folclorului și ale melosului psaltic, bizantin. A compus practic în toate genurile muzicii clasice, de la operă la lied, de la balet la simfonie, de la muzică de film la oratoriu.

Principalele creații

Muzică de teatru liric

• 1935 – O noapte furtunoasă, operă comică în 2 acte;
• 1938 - Meșterul Manole, operă în 3 acte, pe un libret de Mircea Streinul;
• 1939 – Nuntă în Carpați, poem coregrafic;
• 1955 – Pană Lesnea Rusalim, operă.

Muzică simfonică

• 1930-1936 – Suita românească.
• 1937 – Simfonieta
• 1944 - Simfonia I
• 1946 – Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din secolul XIII, pentru violoncel și orchestră
• 1952 – Concert pentru pian și orchestră
• 1955 – Concertul pentru orchestră de coarde
• 1957 – Concert pentru vioară și orchestră
• 1960 – Concert pentru harpă și orchestră
• 1963 – Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră
• 1963 - Simfonia ploieșteană

Muzică vocal-simfonică

• 1936 – Ryga Crypto și Lapona Enigel
• 1943 – Patimile și Învierea Domnului, oratoriu bizantin de Paști
• 1947 – Nașterea Domnului, oratoriu bizantin de Crăciun

Muzică de cameră

• 1929 – Două studii în stil bizantin, pentru vioară, violă și violoncel
• 1943 – Sonatina bizantină pentru violă sau violoncel solo
• 1947 – Concert pentru cvartet de coarde
• 1950 – Baladă haiducească pentru violoncel și pian

Muzică pentru pian

• 1951 – Trei piese pentru pian
• 1957 – Toco-Toccatina

Muzică corală

• 1952 – Miorița, poem coral

4 madrigale pe versuri de Mihai Eminescu:

• Freamăt de codru
• La mijloc de codru des
• Peste vârfuri
• Stelele-n cer

Muzică vocală

• numeroase lieduri, pe versuri de Eminescu, Coșbuc, Goga, Șt. O. Iosif, Cicerone Theodorescu etc.

Muzică de film

• 1943 – O noapte furtunoasă
• 1954 – O scrisoare pierdută
• 1957 – La „Moara cu noroc”

Concursul „Paul Constantinescu”

Anual se organizează la Ploiești concursul național de interpretare și creație muzicală „Paul Constantinescu”, pentru elevi, studenți și absolvenți, cu următoarele secții: pian, vioară, canto, compoziție.

Cetățean de onoare

În 28 mai 2009, lui Paul Constantinescu i s-a acordat post-mortem, titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Ploiești, cu ocazia aniversării a 100 de ani de la naștere, pentru contribuția deosebită adusă la îmbogățirea zestrei de valori muzicale a municipiului Ploiești, precum și pentru promovarea imaginii orașului, prin creația sa componistică, pe plan național și internațional.^[5]

Note

1. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015 
2. „S-a întâmplat în 20 decembrie 1963”. 20 decembrie 2019. 
3. „Hary Kuller - "Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație", în "Realitatea evreiască", nr. 231-232 (1031-1032), 19 mai - 10 iunie 2005, p. 10-11” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 7 octombrie 2008. Accesat în 24 mai 2011. 
4. Decretul regal nr. 246 din 1 februarie 1943 privind conferiri de decorațiuni, publicat în Monitorul Oficial, anul CXI, nr. 34, Partea I, miercuri 10 februarie 1943, pp. 1162–1163.
5. „HOTĂRÂREA NR. 170 Privind conferirea, post-mortem, a titlului de Cetățean de Onoare al municipiului Ploiești profesorului si compozitorului Paul Constantinescu” (PDF). 

Bibliografie

• Tomescu, Vasile (1967): Paul Constantinescu. București: Editura muzicală
• Ionașcu, Stelian: Paul Constantinescu și muzica psaltică românească, București: Editura Institutului Biblic și de Misiune a Bisericii Ortodoxe Române
• Hârlav-Maistorovici, Sanda (2004): Paul Constaninescu. Despre poezia muzicii, Ploiești: Editura Premier
• Sanda Hîrlav-Maistrovici (2009): PAUL CONSTANTINESCU – CORESPONDENȚĂ scrisori și portrete, Editura Muzicală [1]
• Hârlav-Maistorovici, Sanda (2015): Creația componistică a lui Paul Constaninescu. Catalog cronologic, București: Editura Muzicală
• Sanda Hârlav-Maistrovici (2013): PAUL CONSTANTINESCU necunoscut – RESTITUIRI, Editura Muzicală [2]
• Hotoran, Anamaria Mădălina (2008), Patimile și moartea Domnului în viziunea componisticii secolului XX – genul pasiunii, Cluj-Napoca: Editura Risoprint, p. 43-65

Legături externe

• Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – C
• CLIPA Grigore Constantinescu: Paul Constantinescu, artistul secolului XX
• Compendium - Paul Constantinescu
• einformatii - Muzeul Memorial "Paul Constantinescu" Arhivat în 14 mai 2013, la Wayback Machine.
• Centenar Paul Constantinescu, 28 iunie 2009, Tudor Cristian, Amos News
• O sinteză originală: muzica lui Paul Constantinescu, 20 decembrie 2008, Costin Tuchilă, Amos News
• Valori ale culturii naționale: Paul Constantinescu: 46 ani de la moarte, 20 decembrie 2009, Amos News
• https://paulconstantinescu.wordpress.com/