Răzvan Theodorescu
| Răzvan Theodorescu | |||
 | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut |  Lespezi, România[1] | ||
| Decedat | (83 de ani)[2] București, România[1] | ||
| Înmormântat | Cimitirul Bellu | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | istoric de artă politician cadru didactic universitar[*] istoric | ||
| Limbi vorbite | limba română[3] | ||
| Senator al României | |||
| În funcție – ianuarie 2009 | |||
| Circumscripția | Botoșani | ||
| Legislatură | legislatura 2004–2008[*] | ||
| Grup parlamentar | Partidul Social Democrat | ||
| În funcție decembrie 2000 – ianuarie 2005 | |||
| Circumscripția | Iași[*] | ||
| Legislatură | legislatura 2000–2004[*] | ||
| Ministru al culturii | |||
| În funcție – | |||
| Precedat de | Ion Caramitru | ||
| Succedat de | Mona Muscă | ||
| Vicepreședinte în Academia Română | |||
| Premii | Premiul Herder () Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*] honorary doctor of the Valahia University of Târgoviște[*] () | ||
| Partid politic | PSD | ||
| Alma mater | Universitatea din București | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Emil Răzvan Theodorescu (n. , Lespezi, Iași, România – d. , București, România) a fost un istoric de artă și politician român, membru titular al Academiei Române (din 2000) și vicepreședinte al acesteia (din 20 aprilie 2018[4], reales la 4 mai 2022[5]). A fost senator din partea PSD în legislatura 2000-2004 și ministru al culturii.
Biografie
[modificare | modificare sursă]La data de 9 februarie 1990, Răzvan Theodorescu a fost numit în funcția de președinte al Radioteleviziunii Române.[6] A fost criticat pentru manipulările proferate de Televiziunea Română sub directoratul său, în legătură cu mineriada din iune 1990.[7]
La 14 decembrie 2004 a fost numit în funcția de membru în Colegiul Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989.[8]
În ianuarie 2007 a fost ales membru în două academii din sud-estul Europei: Academia albaneză și Academia macedoneană.[9]
În 2008 a fost desemnat ambasador al Alianței Civilizațiilor pentru România.
A fost membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOSR).[10]
Răzvan Theodorescu a fost laureat al Premiului Herder (1993) și a fost distins cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Comandor.[11]
Răzvan Theodorescu a încetat din viață în data de 6 februarie 2023 la București. A fost înmormântat pe 8 februarie 2023 la Cimitirul Bellu, cu onoruri militare.[12]
Lucrări publicate
[modificare | modificare sursă]Răzvan Theodorescu a publicat peste 15 lucrări de istorie, artă românească și europeană și circa 600 de articole în reviste din țară și străinătate.
- Mănăstirea Dragomirna (1965)
- Mănăstirea Bistrița (1966)
- Biserica Stavropoleos (1967)
- Bizanțul, Balcanii și Occidentul la începuturile culturii medievale românești (Secolele X-XIV) (Editura Academiei Române, 1974)
- Un mileniu de artă la gurile Dunării (400-1400) (Editura Meridiane, București, 1976)
- Itinerarii medievale (Editura Meridiane, București, 1979)
- Piatra celor trei prelați (Editura Meridiane, București, 1979)
- Apel la istorie (Editura Sport-Turism, București, 1980)
- Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii (1550-1800) - 2 vol. (Editura Meridiane, București, 1992)
- Drumuri spre ieri (Editura Fundației Culturale Române, București, 1992)
- Cele 900 zile ale „manipulării” (Editura Tinerama, București, 1994)
- Pictura murală moldovenească din secolele XV și XVI (Editura UNESCO, București, 1995)
- Românii și Balcanicii în Civilizația sud-est europeană (Editura Enciclopedică, București, 1999)
- Puțină Istorie (Editura Fundației Culturale Române, București, 1999)
Distincții
[modificare | modificare sursă]A fost distins cu mai multe titluri, printre care:[13]
- Ordinul Artelor și Literelor al Republicii Franceze, în grad de Cavaler, 1997
- Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Ofițer, 2000
- Ordinul Artelor și Literelor al Republicii Franceze, în grad de Comandor, 2003
- Ordinul „Crucea Moldavă”, 2003
- Cavaler al „Crucii Căzăcești cu spade”, Ucraina, 2004
- Ordinul „Crucea Sf. Apostol Andrei”, 2004
- Cavaler al Ordinului Purtătorilor de Cruce ai Sfântului Mormânt, Ierusalim, 2004
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b A murit Răzvan Theodorescu
- ^ A murit Răzvan Theodorescu
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ Academia Română (). „Comunicate de presă 2018: Alegerea vicepreședinților Academiei Române”.
- ^ „Alegerea conducerii Academiei Române” (PDF), Acad.ro, , accesat în
- ^ Decretul nr. 113 din 9 februarie 1990 privind eliberări și numiri la Radioteleviziunea Română
- ^ Ana-Maria Onisei (), „Secretele Mineriadei /Răzvan Theodorescu:„Dumnezeii mamii voastre, oprim transmisia!"”, Adevărul, accesat în
- ^ Decretul nr. 1151 din 14 decembrie 2004 pentru numirea membrilor Colegiului Național al Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989
- ^ Răzvan Theodorescu, ales membru al academiilor de la Skopje și Tirana, 30 ianuarie 2007, Gabi Simon, Amos News, accesat la 23 iunie 2013
- ^ Vivat Academia, vivat impostores! Arhivat în , la Wayback Machine., 5 mai 2010, Academia Cațavencu
- ^ Ioan Mitrea, Răzvan Theodorescu – istoric al artei medievale românești în context sud-est european Arhivat în , la Wayback Machine., biblioteca.cimec.ro., accesat la 20 aprilie 2018
- ^ Andrei Butu (), „Înmormântarea academicianului Răzvan Theodorescu”, Ziarul Lumina, accesat în
- ^ „Academia Română - membri titulari: Răzvan Theodorescu”, Acad.ro, accesat în
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Răzvan Theodorescu la Wikimedia Commons
- Răzvan Theodorescu - informator al Securității - de Petre Mihai Băcanu din 14 iunie 2006, pe www.hotnews.ro
- Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – T
- Exmatriculat din Facultatea de Istorie Arhivat în , la Wayback Machine., 15 aprilie 2010, Răzvan Theodorescu, Historia
- Răzvan Theodorescu îl sorcovise pe Iliescu să ajungă președinte[nefuncțională], 4 august 2010, Lavinia Betea, Jurnalul Național
- ro Parliamentary profile Arhivat în , la Wayback Machine.
Interviuri
- Secretele Mineriadei /Răzvan Theodorescu:„Dumnezeii mamii voastre, oprim transmisia!“, 28 mai 2010, Adevărul
- VIDEO Răzvan Theodorescu, academician: „Monarhia, cu prinț străin, este o posibilă soluție”, 22 iulie 2011, George Rădulescu, Adevărul
- Cine i-a inventat pe teroriști în decembrie 1989 Arhivat în , la Wayback Machine., 27 decembrie 2011, SABINA FATI, România liberă
- Razvan Theodorescu: Romania e o Europa in miniatura, 23 octombrie 2012, Camelia Badea, Ziare.com
- Academicianul Razvan Theodorescu: Sfârșitul apocaliptic al umanității este o credință milenară Arhivat în , la Wayback Machine., 21 decembrie 2012, Mediafax, Revista Tango
- Acad. Răzvan Theodorescu - interviu despre istorie și cultură, Mihai Căsălean, 26 martie 2022
