Safia Farhat | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Safia Foudhaili ![]() |
Născută | 1924[1] ![]() Rades, Guvernoratul Ben Arous, Tunisia ![]() |
Decedată | (80 de ani) ![]() Rades, Guvernoratul Ben Arous, Tunisia ![]() |
Căsătorită cu | Abdallah Farhat[*] ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() ![]() |
Ocupație | desenatoare[*] ceramistă[*] pictoriță tapissier[*] decorator[*] ![]() |
Locul desfășurării activității | Tunisia[2] ![]() |
Activitate | |
Domeniu artistic | pictură ![]() |
Studii | Tunis Institute of Fine Arts[*] ![]() |
Mișcare artistică | مدرسة تونس[*] ![]() |
Modifică date / text ![]() |
Safia Farhat (în arabă صفية فرحات) (n. 1924, Rades, Guvernoratul Ben Arous, Tunisia – d. , Rades, Guvernoratul Ben Arous, Tunisia) a fost un pionier al artelor vizuale în Tunisia, precum și profesoară universitară și activistă pentru drepturile femeilor. Este amintită pentru că a pus bazele tapiseriei moderne în țara ei[3], precum și pentru contribuțiile sale în domeniile designului, picturii, ceramicii, tapițeriei și artelor decorative, folosind diverse materiale, cum ar fi ștampile, ceramică, vitralii și tapiserie.[4] Farhat a fondat și prima revistă feministă arabo-africană, Faiza.[5]
Născută la Radès în 1924, a studiat în Franța și în Tunisia, inclusiv la Institutul de Arte Plastice din Tunis.[6]
Farhat este amintită pentru că a pus bazele tapiseriei moderne în Tunisia. A jucat un rol crucial în crearea de colaborări între artiști și meșteșugari din industria artizanală de stat în perioada socialismului tunisian.[3] Rolul ei ca prima femeie și prima directoare tunisiană a Școlii postcoloniale de Arte Frumoase din Tunis a ajutat la schimbarea culturii coloniale a școlii, dominată de bărbați, într-una care a admis și a produs o generație de artiste și profesori de sex feminin.[3]
În 1949, a participat la mișcarea artistică a École de Tunis (Școala din Tunis), fiind singura femeie asociată acestui grup.[3] În 1959, a fondat revista Faiza, prima revistă pentru femei tunisiene după independența țării.[4] A contribuit la reformarea și revizuirea predării artei și a fost primul directoare tunisiană a Școlii de Arte Plastice din Tunis unde a predat la sfârșitul anilor 1950. A fost directoare a Institutului de Arte Frumoase din Tunis începând cu 1966,[7] conducând noua școală de arhitectură.[6]
Farhat a proiectat timbre poștale tunisiene. În 1980, au fost emise două - care prezentau dantela Chebka și lucrări de metal, iar ea a fost responsabilă pentru unul dintre ele.[8]
Farhat a contribuit la crearea Asociației Tunisiene a Femeilor Democrate și a fost activistă în apărarea drepturilor femeilor. De asemenea, a fost asociată cu Association des peintres et amateurs de'art en Tunisie (președinte); Zin (co-fondator, companie de decorațiuni; și Centre des Arts Vivants din Rades (fondator; 1981) împreună cu soțul ei Ammar Farhat(d), pe care l-au donat statului tunisian.[4] Farhat a creat opere în diferite forme de artă, inclusiv vitralii, desene, picturi, reliefuri, fresce si mai ales tapiserii decorative. Ea a murit în 2004.