Calitatea informațiilor sau a exprimării din acest articol sau secțiune trebuie îmbunătățită. Consultați manualul de stil și îndrumarul, apoi dați o mână de ajutor. Acest articol a fost etichetat în decembrie 2023 |
Sireți | |
Sireţi | |
— Sat — | |
Poziția geografică | |
Coordonate: 47°08′01″N 28°42′51″E / 47.1336111111°N 28.7141666667°E | |
---|---|
Țară | Republica Moldova |
Raion | Strășeni |
Atestare | 1593 |
Guvernare | |
- Primar | Leonid Boaghi (PAS[1], 2023) |
Suprafață | |
- Total | 27 km² |
Altitudine[3] | 105 m.d.m. |
Populație (2014)[2] | |
- Total | 5.833 locuitori |
- Densitate | 216 loc./km² |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | MD-3731 |
Prefix telefonic | 237 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Modifică date / text |
Sireți este o localitate din Raionul Strășeni, Republica Moldova, situată în zona de centru a Republicii Moldova, la 17 km de municipiul Chișinău si la 9 km de orașul Strășeni.
Conform recensamintului din anul 2014 populatia era de 5.833 locuitori.
Situată într-un loc prielnic pentru trai, în apropierea apei, dosită de dealurile dimprejur, vatra satului a fost locuită încă din timpuri străvechi. În broșura sa „Monumente arheologice în raionul Strășeni”, arheologul I. Hâncu menționează existența unei așezări omenești pe locul unde se întâlnește Râpa Satului cu Râpa Cazacului, căruia astăzi i se zice „La Gura Cazacului”. După aceeași sursă, așezarea datează din secolul al IX-lea, înainte de Cristos, adică de circa 3.000 de ani.
Cercetătorul V. Nicu a descoperit o mărturisire de danie, datând cu 24 iunie 1593, în care se pomenește pentru prima dată de Sireți. În acest document, denumirea satului apare într-o formă diferită de cea actuală - Hărăți. Denumirea Sireți apare pentru prima dată în Cartea de judecată a domnitorului Vasile Voievod (Vasile Lupu) la 10 mai 1641.[4]
Sireți era centru volostei omonime în județul Chișinău. La începutul secolului XX, Sireți avea peste 400 de case, cu o populație de circa 3.240 de suflete, țărani și răzeși români. Țăranii posedau peste 25 1/2 desetine de pământ, iar răzeșii 1419 desetine. Afară de aceasta mai aveau proprietate funciară: domnul N. Godlevsky - 258 1/2 desetine, preotul Prodan - 64 3/4 desetine, răzeșul Vasile Catânsu - 3 desetine. Satul poseda o școală cu o clasă și o stație de cai de poștă.[5]
În satul Sireți există mai multe obiective geografice: lacuri, râuri și dealuri. Principalele lacuri sînt, Lacul Sireți-Ghidighici, Lacul Bahna, Lacul lui Boaghi, Lacul Frigiderului, în majoritate situate în bazinul hidrografic al râului Sireți, cu excepția Lacului Sireți-Ghidighici, locul unde se varsă râul. Cea mai înaltă altitudine a locului este pe Dealul Sireților.
Nationalitate | Numar de Locuitori | % de Locuitori |
---|---|---|
Moldoveni/Români | 5715 | 98.91 |
Ucraineni | 12 | 0.21 |
Rusi | 38 | 0.66 |
Gagauzi | 0 | 0 |
Bulgari | 3 | 0.05 |
Evrei | 0 | 0 |
Polonezi | 0 | 0 |
Romi/Tigani | 4 | 0.07 |
Altele | 6 | 0.1 |
Anul | Numar de Locuitori | Sursa |
---|---|---|
2014 | 5,883 | Conform recensământului din anul 2014 |
1904 | 3.240 | Conform Dicționarului Geografic, al anului 1904 de Zamfir Arbore |
Componența Consiliului local Sireți (15 consilieri), ales la 5 noiembrie 2023,[6] este următoarea:
Partid | Consilieri | Componență | ||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Acțiune și Solidaritate | 12 | |||||||||||||
Partidul Schimbării | 1 | |||||||||||||
Partidul Liberal Democrat din Moldova | 1 | |||||||||||||
Partidul Comuniștilor din Republica Moldova | 1 |
|title=
(ajutor)