Alexandru Piru
| Alexandru Piru | |||
 Profesorul Alexandru Piru | |||
| Date personale | |||
|---|---|---|---|
| Născut | [1]  Mărgineni, Bacău, România | ||
| Decedat | (76 de ani)[1] București, România | ||
| Cetățenie |  România | ||
| Ocupație | critic literar, istoric literar, profesor | ||
| Limbi vorbite | limba română[2] | ||
| Activitate | |||
| Educație | Facultatea de Litere și Filozofie din București | ||
| Alma mater | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași | ||
| Organizație | Universitatea din București | ||
| Lucrări remarcabile | „Istoria literaturii romîne de la origini până la 1830” | ||
| |||
Modifică date / text  | |||
Alexandru Piru (n. , Mărgineni, Bacău, România – d. , București, România) a fost un critic și istoric literar român, profesor de literatură la Facultatea de Litere a Universității din București. A fost senator român în legislatura 1990-1992 ales în București pe listele partidului FSN. În cadrul activității sale parlamentare, Alexandru Piru a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Statul Israel, Republica Populară Chineză și Republica Franceză-Senat.
A fost unul dintre asistenții lui George Călinescu, alături de Dinu Pillat și Adrian Marino, până la „radierea" (îndepărtarea) acestuia din Facultate, și a îngrijit re-editarea monumentalei Istorii a literaturii române de la origini și pînă în prezent, semnând prefața ediției a doua, publicată în 1982 de Editura Minerva.[3]
Istoricul literar
[modificare | modificare sursă]Alexandru Piru a scris de asemenea o istorie a literaturii române, influențată ca manieră de abordare de cea a lui G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până la 1830 (publicată în 1977)[4], Istoria literaturii române (publicată postum în 1994) și nu în ultimul rând foarte utila Istorie a literaturii române vechi, considerată a fi a doua ca valoare după cea interbelică a lui Nicolae Cartojan. Alexandru Piru este și autorul unei retrospective a deceniului literar cinci, intitulată Panorama deceniului literar românesc 1940-1950 (apărută în 1968). În anul 2006 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.
| Literatura română | ||
| Istoria literaturii române | ||
|
Evul mediu | ||
| Curente în literatura română | ||
|
Umanism -
Clasicism | ||
| Scriitori români | ||
|
Listă de autori de limbă română | ||
| Portal România | ||
| Portal Literatură | ||
| Proiectul literatură | ||
Selecție din cărțile publicate
[modificare | modificare sursă]Istorii ale literaturii române
[modificare | modificare sursă]- Literatura romînă veche, ediția întâi, 1961
- Literatura romînă veche, ediția a doua, 1962
- Literatura romînă premodernă, 1964
- Istoria literaturii române de la origini până la 1830, 1977
- Istoria literaturii române de la început pînă azi, 1981
- Istoria literaturii române, ediția revizuită de autor, apărută postum, 1993
- Istoria literaturii române, 1994
Monografii critice
[modificare | modificare sursă]- Viața lui G. Ibrăileanu, 1946
- Opera lui G. Ibrăileanu, 1959
- Liviu Rebreanu, 1965
- C. Negruzzi, 1966
- Ion Eliade Rădulescu, 1971
Alte studii
[modificare | modificare sursă]- Varia
- Poezia română clasică
- Studii și comunicări, în colaborare cu George Călinescu (1966)
- Universul poeziei, în colaborare cu George Călinescu; ediția a II-a (1971)
- Analize și sinteze critice (1973)
- Poezia românească contemporană (1975).
- Valori clasice (1978)
- Discursul critic (1987)
- Eminescu, azi (1993)
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b Alexandru Piru
- ^ Autoritatea BnF, accesat în
- ^ „Editura Minerva de odinioară - Fundatia România Literara”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Alexandru Piru, Istoria literaturii române de la origini până la 1830. Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977
