Haig Acterian

Haig Acterian
Regizorul Haig Acterian
Date personale
Născut	5 martie 1904[1] Constanța, România
Decedat	8 august 1943 (39 de ani)[1] capul de pod Kuban^⁠(d), RSFS Rusă, URSS
Frați și surori	Jeni Acterian Arșavir Acterian
Căsătorit cu	Marietta Sadova
Cetățenie	Regatul României
Ocupație	poet, scriitor, regizor, politician, cronicar de teatru
Limbi vorbite	limba armeană limba română[1]
Activitate
Alte nume	pseudonimul Mihail
Educație	Conservatorul de Artă Dramatică la clasa Luciei Sturdza Bulandra, Studiourile Cinecittà
Alma mater	Universitatea din București Colegiul Național „Spiru Haret” din București
Organizație	Teatrul Național „Ion Luca Caragiale”[*]​
Lucrări remarcabile	Prima monografie William Shakespeare scrisă și publicată în limba română
Cunoscut pentru	1. Primul regizor diplomat de film din România 2. A fost unul dintre cei mai prestigioși cronicari teatrali interbelici
Partid politic	Partidul Comunist Român, Mișcarea Legionară
Modifică date / text

Haig Garabet Acterian (n. 5 martie 1904, Constanța, România – d. 8 august 1943, capul de pod Kuban^⁠(d), RSFS Rusă, URSS) a fost un poet, scriitor, regizor și om de teatru român de origine armeană.

Biografie

Este primul născut dintre frații Acterian, un faimos regizor din perioada interbelică, fiind fratele lui Arșavir Acterian și al lui Jeni Acterian. A fost coleg cu Mircea Eliade la Liceul Spiru Haret din București și este unul dintre personajele din „Romanul adolescentului miop”.

A debutat cu versuri, semnate cu pseudonimul Mihail, în revista Vlăstarul a Liceului Spiru Haret, editată chiar de viitorul istoric al religiilor, Mircea Eliade. S-a căsătorit cu actrița de dramă Marietta Sadova, de la Teatrului Național din București. Deși era tentat inițial să dea examen de admitere la Conservator și să studieze muzica, se înscrie la Conservatorul de Artă Dramatică la clasa Luciei Sturdza Bulandra, pe care îl absolvă cu brio. Examenul de absolvire l-a reprezentat un rol în piesa lui Adrian Maniu „Meșterul Manole”.

Regizor, cronicar dramatic, monograf

Acterian, primul regizor cu diplomă din România - după ce a urmat un curs de specializare la Roma, în studiourile Cinecittà - a corespondat cu Edward Gordon Craig, un regizor și teoretician al teatrului modernist englez și unul din părinții teatrului modernist european. A scris mai multe cărți de teatru, precum: „Pretexte pentru o dramaturgie românească” cu o prefață de Edward Gordon Craig (Vremea, 1936), „Gordon Craig și ideea în teatru” (Vremea, 1936), „După un veac de teatru românesc”, (Bucovina, 1937), „Organizarea teatrului” (Bucovina, 1938), „Limitele artei”, (Atelierele Grafice Luceafărul, 1939).

Alături de colegii săi de generație, Mihail Sebastian și Camil Petrescu, cu care împărtășea interesul pentru Craig și teatrul experimental sau de avangardă, a fost unul dintre cei mai prestigioși cronicari teatrali interbelici. Este autorul primei monografii „Shakespeare” (Ed. Fundațiilor Regale, 1938), scrisă și publicată în limba română.

Afilieri politice

Scriitorul Mihail Sebastian scrie în Jurnal: „în 1932, Haig era comunist”, calitate în care a colaborat la revista Bluze albastre, principalul săptămânal al Partidului comunist însă, în 1936 a trecut la extrema opusă, posibil, sub influența lui Mihail Polihroniade, devenind membru al Mișcării Legionare.

A deținut funcția de director al Teatrului Național din București în timpul participării la guvernare a legionarilor. După ce armata, la ordinele generalului Antonescu, a spulberat rebeliunea legionară, Acterian a fost întemnițat în penitenciarul de la Lugoj, unde a reușit să finalizeze în anii 1941-1943 cea de-a doua monografie despre Molière, publicată după 1989.

La intervenția soției sale - actrița Marietta Sadova, fostă soție a scriitorului Ion Marin Sadoveanu și membră a mișcării legionare ^[2] - pe lângă regele Mihai I, Acterian a fost eliberat din detenție și trimis pe frontul de est, unde a căzut la Kuban, la 8 august 1943.

După moartea lui, Marietta Sadova nu s-a recăsătorit.

Opera

Sub pseudonim

• Mihail, Agonia, 1929, versuri
• Mihail, Urmare, 1936, versuri

Sub nume propriu

• Haig Acterian, Gordon Craig și ideea în teatru, Ed. Vremea 1936
• Haig Acterian, Pretexte pentru o dramaturgie românească, cu un cuvânt înainte de Gordon E. Craig, București, Ed. Vremea, 1936
• Haig Acterian, După un veac de teatru românesc, Ed. Bucovina, 1937
• Haig Acterian, Shakespeare, București, Ed. Fundațiilor Regale, 1938
• Haig Acterian, Organizarea teatrului, Ed. Bucovina, 1938,
• Haig Acterian, Limitele artei, București, 1939
• Haig Acterian, Cealaltă parte a vieții noastre, Iași, editura Institutul european, 1991
• Haig Acterian, Dragoste și viață în lumea teatrului, Buc., Arta Grafică, 1994
• Haig Acterian, Moliere, editura „Ararat“, 1995
• Haig Acterian, Scrieri despre teatru - publicistică, editura Muzeul Literaturii Române, 1998

Note

1. ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015 
2. „Marietta Sadova, de la legionarism la proletcultism | Historia”. Arhivat din original la 3 februarie 2017. Accesat în 20 iulie 2022. 

Bibliografie

• Zigu Ornea, Anii treizeci. Extrema dreaptă românească, Ed. Fundației Culturale Române, București, 1995
• Mircea Eliade, Corespondență. Asia, Europa, America, vol. 1, scrisoarea către Emil Botta, Editura Humanitas, 1999
• Mircea Eliade, Memorii, două volume, 1991 (autobiografia sa)
• Florin Faifer, "Un destin fără șansă" în volumul Pluta de naufragiu, Editura Cronica, Iași, 2002

Legături externe

• Petre Țuțea - O întâlnire cu Brâncuși^{[nefuncțională]} (integral). O întâlnire între Țuțea, Haig Acterian și Constantin Brâncuși
• Dedicație cu autograful lui Acterian Arhivat în 21 noiembrie 2008, la Wayback Machine. (facsimil). Dedicația lui Haig Acterian către Petre Țuțea pe un exemplar al volumului de poezii Urmare.
• Mircea Handoca, Convorbiri cu și despre Mircea Eliade Arhivat în 6 noiembrie 2006, la Wayback Machine.
• Biografia lui Haig Acterian Arhivat în 25 mai 2007, la Wayback Machine. la Prodigy.net
• "Haig Acterian în prag de centenar" ("Haig Acterian Approaching His Centennial") at Ararat online, nr. 284-285 Arhivat în 4 mai 2007, la Wayback Machine.
• Marta Petreu, "Generația '27 între Holocaust și Gulag" (I) Arhivat în 12 martie 2007, la Wayback Machine., in Revista 22, February 2003