Poiana Brașov

Poiana Brașov
—  localitate componentă[*]​ și cartier  —

Map
Poiana Brașov (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°35′45″N 25°33′15″E ({{PAGENAME}}) / 45.59583333°N 25.55416667°E
Țară România
Județ Brașov
Municipiu Brașov
SIRUTA42432
Suprafață
 - Total4,74 km²
Altitudine1.020 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total274 locuitori
Fus orarUTC+2
Cod poștal500001
Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Prelucrare 3D pentru Poiana Brașov
Prelucrare 3D pentru Poiana Brașov
Prelucrare 3D pentru Poiana Brașov
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Poiana Brașov (germană Schulerau) este o localitate componentă a municipiului Brașov din județul Brașov, Transilvania, România.

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Poiana a fost din vechi timpuri destinația drumețiilor și a practicării sporturilor de iarnă. Prima mențiune documentară a acestui loc datează din anul 1427, în contextul activităților de oierit ce aveau loc aici. Schiorii au urcat Postăvaru încă din anul 1895, iar în anul 1906, în Poiana Brașov a avut loc primul concurs de schi. Prin preajma lui 1950, stațiunea s-a menținut în limitele dotărilor naturale. Doar câteva vilișoare sau cabane puteau fi zărite ici-colo. În anul 1951, la Poiana Brașov, au loc Jocurile Mondiale Universitare de iarnă. Cu această ocazie, se dă în folosință un modern hotel al sporturilor și primul teleferic - Poiana-Postăvarul - pe o lungime de 2.150m. Urmează apoi alte și alte amenajări și dotări, care au adus Poiana la înfățișarea pe care o cunoaștem astăzi.

Descriere

[modificare | modificare sursă]

Poiana Brașov dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate (Bradul - 458 m, Kanzel - 350 m, Sulinar - 2441 m, Ruia - 540 m, Subteleferic 1 - 495m, Subteleferic 2- 2220 m, Lupului - 2860 m, Drumul Roșu - 3821 m, Stadion - 300 m)[1], terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri și restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De asemenea, în Poiana Brașov se află o stație de ambulanță și una de poliție precum și un oficiu poștal.

Stațiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de epuizare și surmenaj fizic și intelectual, pentru anemii secundare și boli endocrine, pentru boli ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejează o gamă diversă de plante din flora spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României.

Flora lemnoasă este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), zâmbru (Pinus cembra), pin de pădure (Pinus sylvestris), larice (Larix decidua), tisă (Taxus baccata), frasin (Fraxinus excelsior), arin (Alnus glutinosa), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), păducel (Crataegus monogyna), smârdar (Rhododendron myrtifolium), soc (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), zmeur (Rubus idaeus), măceș (Rosa canina), mur (Rubus fruticosus), afin (Vaccinum myrtillus L.), merișor (Vaccinium vitis-idaea).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[2]; dintre care: floare de colț (Leontopodium alpinum Cass), crinișor de stâncă (Lloydia serotina), sângele voinicului (Nigritella nigra), clopoțelul de munte (Campanula serrata), churechiul de munte (Ligularia sibirica), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), coada șoricelului (Achillea oxyloba ssp. schurii), ceapă de munte (Allium victorialis), angelică (Angelica archangelica), limba cucului (Botrychium matricariifolium), ferigă de piatră (Cystopteris sudetica), iederă albă (Daphne blagayana), garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), „Mâna Maici Domnului” (Gymnadenia conopsea), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), untul-vacii (Orchis morio), stupiniță (Platanthera bifolia), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), bulbuc de munte (Trollius europaeus), buzișor (Corallorhiza trifida), gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), talpa-ursului (Heracleum palmatum), mirodea (Hesperis nivea), nopticoasă (Hesperis matronalis ssp. candida).

Faună sălbatică cu specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate la nivel național și internațional, sau aflate pe lista roșie a IUCN: urs brun (Ursus arctos)[3], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)[4], vulpe (Vulpes vulpes), râs eurasiatic (Lynx lynx), veveriță roșcată (Sciurus vulgaris); cocoș de munte (Tetrao urogallus)[5], vânturelul roșu (Falco tinnunculus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), șoim călător (Falco peregrinus), brumăriță de stâncă (Prunella collaris), cristel-de-câmp (Crex crex), stăncuță (Corvus monedula), porumbel gulerat (Columba palumbus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), ciuf-de-pădure (Asio otus), corb (Corvus corax), ieruncă (Tetrastes bonasia), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), mierla de apă (Cinclus cinclus), salamandra carpatică (Triturus montandoni), buhai de baltă cu burtă galbenă (Bombina veriegata)[6], tritonul cu creastă (Triturus cristatus), viperă (Vipera berus), șopârlă de ziduri (Podarcis muralis), croitorul de fag (Rosalia alpina), gândacul de apă (Rhysodes sulcatus), apolonul negru (un fluture din specia Parnassius mnemosyne), cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica)[7].

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]
Biserica de lemn cu hramul „Sfântului Ioan”

Trasee montane

[modificare | modificare sursă]

Pârtii de schi

[modificare | modificare sursă]

Stațiunea Poiana Brașov (în sezonul rece) pune la dispoziția turiștilor un domeniu schiabil alcătuit din pârtii cu toate gradele de dificultate[10].

Denumirea pârtiei Lungime
(m.)		 Diferență de altitudine
(m.)		 Grad de dificultate
Stadion
300
32
ușor
Kanzel
359
134
dificil
Ruia
540
198
dificil
Bradul
458
77
ușor
Subteleferic
1.000
280
dificil
Sulinar
2.451
645
mediu
Lupului
2.860
775
dificil
Drumul Roșu
3.821
630
ușor

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Poiana Brașov
La Wikivoyage găsiți un ghid turistic despre Brașov/Poiana Brașov

Hărți

Presă

Imagini

Video

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Ghid-brasov.ro - Brașov - ghid turistic - Poiana Brașov Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 8 septembrie 2012
  2. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 7 iulie 2015
  3. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 7 iulie 2015
  4. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 7 iulie 2015
  5. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Tetrao urogallus< accesat la 7 iulie 2015
  6. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 7 iulie 2015
  7. ^ Natura2000.eea.europa.eu - Postăvarul (flora și fauna sitului); accesat la 7 iulie 2015
  8. ^ Apmbv.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Brașov; accesat la 8 septembrie 2012
  9. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Piatra Mare - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.); accesat la 27 aprilie 2015
  10. ^ Poiana.info.ro - Pârtii de schi în Poiana Brașov Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 4 iunie 2013

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Galerie de imagini

[modificare | modificare sursă]
  • Biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul
    Biserica de lemn Sf. Ioan Botezătorul
  • Zapadă și sănii în Poiană
    Zapadă și sănii în Poiană
  • Aglomerație în Poiană
    Aglomerație în Poiană
  • Pietrele lui Solomon
    Pietrele lui Solomon
  • Timbru poștal românesc
    Timbru poștal românesc


v • d • m
Obiective turistice în Municipiul Brașov
Stațiuni
Fortificații și vestigii istorice
Alte locuri de vizitat

Casa Sfatului • Casa Mureșenilor • Casa Negustorilor • Muzeul Județean de Istorie • Muzeul de Artă • Muzeul de Etnografie • Muzeul Civilizației Urbane • Muzeul „Prima școală românească” • Biserica Neagră • Biserica Sf. Nicolae • Biserica Sf. Bartolomeu • Biserica Sf. Martin • Biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Brașovul Vechi) • Biserica „Sfânta Treime - Grecească” • Biserica Romano-Catolică Sf. Petru și Pavel • Biserica „Adormirea Maicii Domnului (Cetate)” • Biserica Evanghelică din Șchei • Biserica Evanghelică din Blumăna • Biserica Evanghelică Maghiară din Brașov • Biserica „Sfânta Treime” - Dârste • Biserica Franciscană • Biserica Cuvioasa Parascheva • Troițele din Șchei • Sinagoga Neologă • Sinagoga Ortodoxă • Palatul Justiției • Palatul Poștelor • Palatul Finanțelor (Primăria) • Palatul Soarelui • Palatul Telefoanelor • Casa Baiulescu • Casina română • Centrul Cultural „Reduta” • Rectoratul • Biblioteca Județeană „George Barițiu” • Banca Națională Săsească • Cercul Militar • Hotelul „Aro Palace” • Hotelurile „Coroana” și „Postăvarul” • Piața Sfatului • Strada Republicii • Strada Mureșenilor • Strada Sforii • Aleea „După ziduri” • Pietrele lui Solomon • Tâmpa • Monumente •

Cartiere istorice
Lucruri de larg interes
v • d • m
Cartierele Brașovului
Cartiere Stema Brașovului
Subcartiere
Avantgarden  • Ceasu' Rău  • Făget  • Gemenii  • Metrom  • Onix  • Patria  • Roman  • Rulmentul