Alexandru Vlahuță

Acest articol se referă la un scriitor. Pentru alte sensuri, vedeți Alexandru Vlahuță (dezambiguizare).

Alexandru Vlahuță
Date personale
Născut	5/17 septembrie 1858[1][2] Pleșești, Principatul Moldovei
Decedat	19 noiembrie 1919 (61 de ani)[1][2][3] București, România[4][5]
Cetățenie	România
Ocupație	scriitor, poet
Limbi vorbite	limba română[6]
Activitate
Membru post-mortem al Academiei Române
Modifică date / text

Alexandru Vlahuță (n. 5 septembrie 1858, Pleșești, azi Alexandru Vlahuță, județul Vaslui — d. 19 noiembrie 1919, București) a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.

Biografie

Alexandru Vlahuță (dreapta) cu familia lui Barbu Ștefănescu Delavrancea (1905)

Timbru poștal românesc din 1958

S-a născut la 5 septembrie 1858 la Pleșești, fiu al unui mic proprietar de pământ. A urmat școala primară și liceul la Bârlad, între 1867 și 1878, susținând examenul de bacalaureat la București, în 1879. A urmat timp de un an cursurile Facultății de Drept din București, pe care le-a părăsit din cauza situației materiale precare, devenind institutor și apoi profesor la Târgoviște. Din 1884 până în 1893 a funcționat ca profesor la mai multe instituții de învățământ bucureștene (Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, Azilul „Elena Doamna”, Liceul „Sfântul Gheorghe”). În 1888 a fost revizor școlar pentru județele Prahova și Buzău. Editează revista Vieața (1893–1896), apoi Sămănătorul (1901), împreună cu George Coșbuc. Din 1901 a funcționat ca referendar la Casa Școalelor. În 1905 se căsătorește pentru a treia oară cu Ruxandra, fiica unui proprietar agrar din Dragosloveni, județul Râmnicu Sărat. În timpul Primului Război Mondial a locuit la Iași, apoi la Bârlad, unde era vizitat de tineri scriitori pe care îi îndruma cu solicitudine; unul dintre aceștia a fost V. Voiculescu.

Vlahuță a murit la București la 19 noiembrie 1919. Casa în care a locuit este astăzi Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță”.

In memoriam

• Casa memorială „Alexandru Vlahuță” din Agapia, Neamț
• Muzeul Memorial „Alexandru Vlahuță”, localitatea Dragosloveni, comuna Dumbrăveni, Vrancea
• Liceul Pedagogic „Alexandru Vlahuta”, Bârlad
• Colegiul Național „Alexandru Vlahuță”, Râmnicu Sărat
• Liceul Tehnologic „Alexandru Vlahuță”, Podu Turcului, Bacău
• Liceul Teoretic „Alexandru Vlahuță”, București, Sector 1

Bibliografie

Proză

• 1886 - Nuvele
• 1892 - Din goana vieții
• 1894 - Dan
• 1895 - Un an de luptă
• 1895 - Icoane șterse (Nuvele și mintiri)
• 1897 - În vâltoare
• 1899 - Clipe de liniște
• 1901 - România pitorească
• 1908 - Din trecutul nostru
• 1908 - Din durerile lumii
• 1909 - File Rupte
• 1910 - Pictorul N. I. Grigorescu

Poezie

• 1887 - Poezii
• 1894 - Poezii vechi și nouă
• 1895 - Iubire
• 1904 - Poezii (1880-1904)
• 1909 - Poezii (1880-1908)
• 1911 - La gura sobei
• 1914 - Dreptate
• 1915 - Poezii (1880-1915)

Note

1. ^ „Alexandru Vlahuță”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 3 mai 2014 
2. ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015 
3. Влахуцэ Александру, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​  |access-date= necesită |url= (ajutor)
4. „Alexandru Vlahuță”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 31 decembrie 2014 
5. Влахуцэ Александру, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]​  |access-date= necesită |url= (ajutor)
6. Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015 

Lectură suplimentară

• Silvian Iosifescu, Alexandru Vlahuță, Editura Colectia contemporanul, 1953

-05-09-2008 Alexandru Vlahuță - 150 de ani de la naștere], 5 septembrie 2008, Costin Tuchilă, Amos News

• Biografie audio-video Alexandru Vlahuta
• Valori ale culturii naționale: 90 ani de la moartea lui Alexandru Vlahuță, 19 noiembrie 2009, Amos News
• Alexandru Vlahuță, prietenul fidel al lui Eminescu^{[nefuncțională]}, 10 februarie 2009, Adrian Agachi, Ziarul Lumina

Vezi și

• Casa memorială Alexandru Vlahuță de la Agapia