Mihail Aslan
Mihail Aslan (pe numele complet Mihail Ceaur-Aslan, n. 10 august 1857, Onești – d. 1936, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
A îndeplinit funcția de comandant al Armatei 3 între 14/27 august - 25 august/7 septembrie 1916, când îi este ridicată comanda în urma modului defectuos în care a condus acțiunile militare care s-au soldat cu căderea Turtucaiei.[3]:pp 364-398
Date biografice
[modificare | modificare sursă]Mihail Aslan s-a născut la Onești, în familia hatmanului Alecu Ceaur-Aslan, fiind fiul cel de-al unsprezecelea din cei doisprezece ai hatmanului și al șaselea din cea de-a doua căsătorie a acestuia cu Felicia Moser.
A fost căsătorit cu Eliza Olănescu.[4]
Cariera militară
[modificare | modificare sursă]După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Mihail Aslan a fost repartizat la Batalionul 2 Vânători, unitate în cadrul căreia a participat la acțiunile militare din războiul de independență din 1877-1878. În 1880 a fost mutat la Regimentul 27 Dorobanți Bacău, iar după avansarea la gradul de căpitan, în 1882, este mutat la Școala Fiilor de Militari din Craiova. A mai ocupat diferite funcții în Regimentele 10 (1883-1885), 3 (1886-1889) și 26 Dorobanți (1890-1893). Între 1893-1896 a fost comandant al Batalionului 2 Vânători, de unde a fost mutat ca director de studii și profesor la Școala Militară de Infanterie și Cavalerie (1897-1901)
A fost comandant al: Regimentului 22 Dâmbovița (1901-1903), Regimentului 27 Bacău (1903-1907) și Brigăzii 15 Infanterie (1907-1910).
Ulterior a lucrat în administrația centrală a Ministerului de Război ca director superior al Personalului (1910-1912), director superior al Infanteriei (1912-1913) și inspector tehnic al aceleași arme (1914).
În timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic a comandat Divizia 3 Infanterie, iar în octombrie 1913 a fost numit comandant al Corpului 3 Armată.
Pe timpul Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Armatei 3, iar după demiterea de la comanda acesteia a mai comandat, de la 1 ianuarie 1917, Corpul 2 teritorial. La 30 aprilie 1918 a demisionat și a fost trecut în rezervă.[5]:p. 647
Lucrări
[modificare | modificare sursă]- Regulamentul exercițiilor infanteriei, București, 1906 (traducere, 1909)
- Memoriu asupra căderii capului de pod Turtucaia, Iași (1918)
- Turtucaia. Studiu strategic, București, 1921[6]
Decorații
[modificare | modificare sursă]
Ordinul „Steaua României”, în grad de cavaler (1895)- Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1907)
Ordinul „Coroana României”, în grad de comandor (1910)- Ordinul „Frantz Iosef, clasa a II-a (1896)
- Ordinul „Tezaurul Sfânt”, în grad de mare ofițer (Japonia, 1912)
- Crucea Trecerea Dunării
- Medalia Apărătorilor Independenței
- Medalia Comemorativă Rusă
- Medalia jubiliară „Carol I” (1906)
- Semnul onorific de aur pentru serviciu militar de 25 de ani (1901)[5]:pp 647-649
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
- ^ Constantin Kirițescu, Istoria războiului pentru întregirea României, vol. 1, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989,
- ^ Famille Aslan - Famille Ghika, accesat la 6 iunie 2015
- ^ a b Arhivele Militare Române, Fond 3042, Registru foi matricole ofițeri infanterie, vol.l, f.71 apud. Ioan Gurgu, Sergiu Balanaovici, Vasilica Manea, O istorie a structurii de personal a Armatei Române, 1862-1947, Editura Centrului Tehnico-Editorial al Armatei, București, 2006
- ^ Gheorghe I. Georgescu, Contribuțiuni la bibliografia războiului pentru întregirea neamului, Tipografia „Cuvântul Românesc”, București, 1940
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Falkenhayn, Erich von, Campania Armatei a 9-a împotriva românilor și a rușilor, Atelierele Grafice Socec & Co S.A., București, 1937
- Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989
- Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918,vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
- ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934
- ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996
- ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989
- ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987
- ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979
- Romandaș, Bogdan F., Apostol, Vasile Jenică, Munteanu, Vilică, O istorie a Oneștiului: Restituiri (1458-1921), Magic Print, Onești, 2018
Vezi și
[modificare | modificare sursă]- Participarea României la Primul Război Mondial
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
- Comandanți de mari unități ale Armatei României
_-_detaliu_pictural_al_cupolei.JPG){kind=small}
