Stibogluconat de sodiu | |
Identificare | |
---|---|
Număr CAS | 16037-91-5[1] |
PubChem | 70682647[2] |
DrugBank | DB05630 |
ChemSpider | 28525872[3] |
UNII | V083S0159D |
KEGG | D00582[3] |
ChEMBL | CHEMBL2079699[3] |
Cod ATC | P01CB02[1] |
InChI | InChI=InChI=1S/C6H10O7.C6H9O7.3Na.9H2O.3O.2Sb/c2*7-1-2(8)3(9)4(10)5(11)6(12)13;;;;;;;;;;;;;;;;;/h2-5,7-8,10H,1H2,(H,12,13);2-5,8,10H,1H2,(H,12,13);;;;9*1H2;;;;;/q-2;-3;3*+1;;;;;;;;;;;;;2*+2/p-2/t2*2-,3-,4+,5-;;;;;;;;;;;;;;;;;/m11................./s1[1] |
Date chimice | |
Formulă | C₁₂H₃₅Na₃O₂₆Sb₂[1] |
Masă molară | 907,8802 u.a.m. |
Modifică date / text |
Stibogluconatul de sodiu este un antiprotozoaric utilizat în tratamentul leishmaniozei.[4][5][6][7] Căile de administrare disponibile sunt intravenoasă și intramusculară. Se poate utiliza în asociere cu miltefosină sau amfotericină B lipozomală pentru contracararea fenomenelor de rezistență.[8]
Molecula a fost utilizată medical începând cu anii 1940.[9][10] Se află pe lista medicamentelor esențiale ale Organizației Mondiale a Sănătății.[4]
|